Asigurarea sanatatii este obiectivul esential al sistemului sanitar. E firesc, asadar, ca principalele scopuri sa fie realizarea unui nivel ridicat de sanatate si distribuirea echitabila a serviciilor de asistenta medicala. Totodata, un sistem sanitar ar trebui sa corespunda asteptarilor populatiei, ceea ce implica respectul pentru individ si orientarea clientului prin servicii prompte si calitatea dotarilor. Scopurile rezultante se coreleaza cu nivelul absolut de receptivitate fata de exigentele populatiei. Asadar, pentru ca toate acestea sa fie indeplinite, iar pacientii sa opteze pentru un anume spital, trebuie sa se intervina pe trei canale principale, in afara de dotarea cu aparatura de ultima generatie: calitatea serviciului medical (oferit de medic), calitatea ingrijirii medicale a pacientului (oferita de asistente la indicatia medicului) si, nu in ultimul rand, asigurarea unui mediu curat, confortabil pentru pacient, pentru a nu pleca din respectivul spital cu vreo infectie intraspitaliceasca.
Cautarea solutiilor de crestere a eficientei implica si imbunatatirea sau stabilizarea calitatii prestarii serviciilor luand in considerare, evident, limitele financiare pentru atingerea unui grad crescut de satisfactie a populatiei cu serviciile oferite de sistemul medical.
In ultima perioada, Spitalul Judetean de Urgenta Slobozia pune accent din ce in ce mai mult pe calitatea serviciilor medicale oferite si, evident, pe un mediu curat si sigur, in contextul in care tot mai multi bolnavi aleg clinicile private sau diverse alte spitale din Bucuresti.
In acest sens, a fost elaborat un chestionar in care pacientii isi pot exprima punctul de vedere cu privire la calitatea serviciilor oferite, atitudinea medicilor, a asistentelor, legat de conditiile de cazare, cu privire la mancare, dar si multe alte aspecte. Este ca si cum bolnavul s-a cazat la un hotel si trebuie sa beneficieze de servicii de calitate. Pentru ca spitalul poate fi privit si asa. Poate sunt cazati intr-o zi 400-500 de pacienti. Trebuie sa le asiguri lenjerie curata, confort in salon, trebuie hraniti conform indicatiilor medicului, pe dieta fiecaruia, in functie de afectiune. Ganditi-va numai ca intr-o zi, daca ai 400 de pacienti, trebuie sa asiguri 1.200 de portii de mancare.
Reprezentantii spitalului admit ca nu intotdeauna lucrurile stau foarte bine dupa evaluarea chestionarelor, dar numai asa aceste probleme se pot corecta. Toate reclamatiile pacientilor sunt consemnate si analizate de catre nucleul de calitate al spitalului care va lua masurile necesare pentru remedierea lor.
Mai mult decat atat, necesitatea acreditarii spitalului face ca analiza pe calitatea serviciilor sa fie foarte stricta. In primul rand, acreditarea CoNAS (Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor), organismul care acrediteaza spitalele la nivelul guvernului, se vrea obtinuta prin lunile iulie-august, dar pe langa aceasta acreditare, va mai fi si cea ISO (pe standarde de calitate) pe care spitalul trebuie sa o obtina pana la sfarsitul acestui an, in lipsa acesteia nemaiputandu-se contracta serviciile cu Casa de Asigurari de Sanatate. Revenind la preocuparea intregii echipe manageriale pentru asigurarea unui mediu curat, sigur si confortabil, pentru ca pacientul sa fie linistit ca nu pleaca din spital cu vreo infectie nosocomiala (infectie dobandita in cursul spitalizarii), reprezentantii spitalului incearca prevenirea unor astfel de situatii, prin diverse actiuni, de la instruirea personalului pe standardul de curatenie si pana la evaluarea pacientului cu risc. Totul pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite si reducerea costurilor, pentru ca astfel de complicatii aparute la un pacient se repercuteaza, inevitabil, si asupra spitalului, incepand de la costuri si pana la imagine.
Fisa de observatie a asistentei medicale
Reprezentantii spitalului, respectiv managerul Vasile Olaru, impreuna cu directorul medical Horia Parga, directorul interimar de ingrijiri, as.med. principal Florentina Nae si, nu in ultimul rand, colectivul de asistente de la sectia de neurologie, au decis dezvoltarea unui proiect, de evaluare a pacientului cu risc de a dezvolta ulceratii de decubit sau escare. Escarele sunt leziuni la nivelul pielii, ce apar la persoanele imobilizate la pat sau in scaun pe rotile pentru o perioada indelungata.
„Am pornit acest proiect de la faptul ca escara este oglinda asistentei. Daca eu nu am dezvoltat un plan de ingrijire foarte bun pentru acel bolnav, escara mi se poate datora. Este una din competentele noastre, ale asistentelor medicale. Pornind de aici, de la exemplul altor clinici, este adevarat, private, am inceput sa fim mult mai atenti la acest aspect. Evaluarea pacientului se face dupa anumiti indici, scale, Norton, Braden. Ii evaluam starea, starea tegumentelor si dam o nota. In functie de nota obtinuta, noi il denumim indice, dezvoltam planul de ingrijire al pacientului. Deci eu trebuie sa stiu ca ii voi schimba lenjeria de doua ori pe zi sau ca trebuie sa-l mobilizez la anumite ore, ca trebuie sa-l hidratez foarte bine sau ca trebuie sa evit planurile dure si sa-i schimb o saltea, sa nu-i las tegumente umede pentru ca cei imobilizati au si probleme deosebite, sunt pacienti critici, si atunci, acordandu-i o mai mare grija de la inceput acestui pacient, eu previn dezvoltarea acestor escare, pentru ca ar costa foarte mult sa le tratez. Este mult mai usor sa le previn”, spunea directorul interimar de ingrijiri al Spitalului Judetean de Urgenta Slobozia, Florentina Nae.
La sectia de neurologie, acest plan de ingrijire, denumit fisa de observatie a asistentei medicale - pentru ca ea este cea care culege primele date despre pacient, care realizeaza o prima anamneza, informatii care sunt deosebit de necesare si medicului-, a fost deja demarat de o saptamana. S-a ales un esantion de pacienti cu accidente vasculare cerebrale, acestia fiind monitorizati atent. Lor li se vor intocmi fise de observatie elaborate, rezultatul final ducand la multumirea pacientului si, implicit, la reducerea costurilor pentru spital.
In aceasta sectie, majoritatea pacientilor sunt expusi escarelor. Insa, daca atentia asistentei medicale este sporita, astfel de situatii nu apar. De exemplu, pe parcursul anului 2010, pe aceasta sectie nu au existat situatii deosebite, ci doar semne usoare aparute la unul-doi pacienti, pe parcursul internarii. Insa, bolnavi cu astfel de infectii nosocomiale sunt adusi deseori din alte spitale si chiar direct de la domiciliu.
Anul trecut, la aproximativ 24.000 de internari la nivelul spitalului au existat 28 de infectii nosocomiale, deci un procent de 0,12%, majoritatea pe sectia de pediatrie.
Ce parere au asistentele din cadrul sectiei de neurologie despre implementarea acestui program, despre noile proceduri care vor duce la imbunatatirea calitatii actului medical, dar care le va incarca oarecum fisa postului?
Paduraru Lucica, asistent medical sef, are 54 de ani, si isi iubeste meseria. Altfel, nu ar fi facut fata provocarilor aparute de-a lungul anilor. Doamna Lucica isi aminteste, insa, de primii ani de munca in sistem si regreta oarecum acele vremuri cand asistentele erau altfel privite in societate, iar oamenii aveau mai multa incredere. Acum, din diverse cauze, cele mai multe dintre nemultumiri se rasfrang in primul rand asupra lor, chiar daca nu depinde totul de ele. „Noua nu ni se pare greu noul program, pentru ca il faceam oricum, sub o forma sau alta. Era mai greu de scris, de intocmit acele fise, cu timpul pe care trebuia sa-l acorzi special acestui lucru. Nu ni se pare greu deloc. Chiar ne place, pentru ca avem o alta viziune asupra pacientilor si o alta multumire”, afirma aceasta.
Pentru ca sa iasa treaba buna, si-au impartit sarcinile, in asa fel incat fiecare stie ce are de facut.
Pentru Mari Romanescu, acest proiect reprezinta o provocare. „Am urmat modelele din Uniunea Europeana, foarte bine puse la punct. In principiu, noi facem aceste lucruri, doar ca nu le redactam”, spunea aceasta.
In schimb, Mocanu Didi a tinut sa faca mai multe precizari, in general legate de echipa din care face parte, pentru ca, dupa cum afirma, este necesar ca aceasta sa fie unita, ca sa obtii rezultatele scontate.
„Suntem un colectiv unit, ne ajutam una pe cealalta, nu exista rautate, barfa, nu exista invidie. Problemele de acasa sunt de acasa, problemele de la serviciu sunt de la serviciu. Ca sa putem lucra ca o adevarata echipa si totul sa fie bine, trebuie sa ne si iubim. Iar aici suntem ca acasa. Sunt si probleme si nemultumiri, dar incercam sa le remediem si ajungem sa privim numai partea buna a lucrurilor, totul sa fie bine si treaba sa mearga. Intr-adevar, sunt si zile foarte grele, vin cazuri foarte dificile, accidente vasculare, dar incercam, pana la sfarsitul turei, sa redresam problemele, sa le lasam rezolvate cat de cat sau, daca nu reusim in totalitate, sa le predam turei urmatoare, iar problematica sa fie foarte bine cunoscuta”.
In concluzie, este foarte mult de munca. Si nu se pot face toate in orele de serviciu, pentru ca aceasta meserie este foarte solicitanta. Aici nu ai voie sa uiti, nu ai voie sa gresesti, trebuie sa te comporti etic fata de pacient, trebuie sa ii respecti demnitatea de om, deci sunt foarte multe aspecte. Desi toate acestea pot fi privite ca o corvoada, incet-incet au fost intelese, pentru ca altfel nu se poate. In conditiile in care salariile sunt nemultumitoare, in conditiile in care riscurile de expunere sunt mari, doar cei care isi iubesc meseria, care o privesc ca pe o pasiune raman in sistem. Daca doar se vine la serviciu, atunci nimeni nu rezista la nesfarsit. Mai ales ca pacientul devine din ce in ce mai riguros, iar de la calitate nu se mai poate face rabat.
Astfel de programe sunt greu de implementat, probabil ca vor fi dificil si de mentinut, dar treptat toata lumea se va obisnui, pentru ca nu mai este drum de intoarcere.
In afara de neurologie, astfel de proiecte se vor implementa si la nivelul altor sectii. Planul de management presupune mai multe schimbari, pentru ca nivelul de atractivitate al spitalului sa creasca, iar pacientii sa nu aleaga alte unitati sanitare.
(L.M.)