Ialomiţa - Reluarea construcţiei canalului Siret-Bărăgan, o speranţă pentru agricultori
Reluarea din acest an a construcţiei canalului Siret-Bărăgan, care va avea posibilitatea de a iriga peste 700.000 de hectare de culturi, dă speranţe agricultorilor. Îndeplinirea acestui proiect, a cărei valoare este estimată la 3,7 miliarde de euro, va duce la creşterea substanţială a producţiei.
Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior. În Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare este prevăzut ca obiectiv Canalul magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu. Acest canal va avea o lungime de 190 km, cu un debit între 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret. Parte componentă a Câmpiei Române, Spaţiul Siret - Ialomiţa are o suprafaţă de aproximativ 700.000 hectare, dar este deficitar în resurse de apă.
Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret-Bărăgan este situată în Spaţiul Siret - Ialomiţa, în partea de Sud - Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est.
Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de cinci mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor aflate în vecinătatea traseului. Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret - Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit. Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.
Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior. În Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare este prevăzut ca obiectiv Canalul magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu. Acest canal va avea o lungime de 190 km, cu un debit între 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret. Parte componentă a Câmpiei Române, Spaţiul Siret - Ialomiţa are o suprafaţă de aproximativ 700.000 hectare, dar este deficitar în resurse de apă.
Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret-Bărăgan este situată în Spaţiul Siret - Ialomiţa, în partea de Sud - Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est.
Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de cinci mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor aflate în vecinătatea traseului. Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret - Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit. Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.