George Stoian vă dezvăluie o istorie în serial: De la Vaideei la Slobozia (2)-Tezaurul de la Bora

Pe terasa înaltă a râului Ialomiţa, în zona localităţii Bora, cu ocazia unor săpături de excavaţie efectuate în august 1974, a fost descoperit cu totul întâmplător un tezaur de 24 de monede. Erau 20 de taleri de argint şi 4 ducaţi de aur. La o analiză chiar sumară, specialiştii au evidenţiat două elemente legate de importanta descoperire: 1) prezenţa în tezaur a unor monede de la sfârşitul secolului al XVI-lea, care nu se înscriau în circulaţia monetară a Dunării de Jos în perioada respectivă; 2) varietatea locurilor de emitere a monedelor - Ungaria, Saxonia, Tirol, Austria etc., precum şi prezenţa unui taler considerat unicat, acesta fiind cel bătut de stareţa mănăstirii din Thoren (Olanda), abatista Margareta de Bedrod. Date fiind aceste elemente, prof. Marian Neagu (directorul  Muzeului „Dunării de Jos“ din Călăraşi) emite o ipoteză în „Tribuna Ialomiţei“ din 10 ianuarie 1981. El afirmă că, cel mai probabil, tezaurul constituise averea sau colecţia cuiva, dată fiind diversitatea pieselor. Pornind de la aceste date şi mergând pe firul istoriei, se poate construi un scenariu nu fantezist, ci bazat strict pe documente. Într-un hrisov din timpul lui Radu Mihnea, emis la Târgovişte în 21 decembrie 1613, se menţionează că în anul 1595 Mihai Viteazul a cumpărat satul Bora cu suma de 12.000 de aspri de la urmaşul ca proprietar al marelui vornic Ivaşcu Golescu. Faptul că una dintre monede întăreşte presupunerea că acumularea tezaurului s-a făcut printr-o mare tranzacţie, ce a avut loc tot în anul 1595, conduce la concluzia că acest tezaur reprezintă o parte din suma pe care Mihai Viteazul a plătit-o în acel an pentru a cumpăra satul Bora. Tezaurul se află acum în patrimoniul Muzeului „Dunării de Jos“ din Călăraşi.     CAMPANIE ELECTORALĂ  ÎN ANUL 1914 SAU „nimic nou sub soare“   Într-un Raport al Poliţiei Slobozia, înaintat la 10 martie 1914 Prefecturii Ialomiţa, se menţionează: „În vederea alegerilor comunale care vor avea loc la 23 martie curent (anul 1914 - n.n.) ieri 9 martie ora 4 p.m. în sala Streche din acest oraş s-a ţinut o întâlnire publică cu alegătorii de către candidaţii Partidului Liberal în frunte cu dl. Alexandru Marinescu, care le-a expus reformele ce vor îndeplini în viitor, solicitându-le voturile. Când întrunirea era pe sfârşite, un grup de ţigani plătiţi de adversarii politici Matei Marinescu şi Eliad Popescu au intrat în sală şi au vociferat. M-am transportat la faţa locului pentru a-i potoli. Tot ieri, după această întrunire, mai mulţi ţigani alegători, cam vreo 50-60 la număr, s-au întrunit la cafeneaua T. Negulescu, unde Matei Marinescu şi Eliad Popescu le-au vorbit. În urmă, domnul Matei Marinescu le-a dat 40 de lei pentru băutură. O parte din ei fiind turmentaţi s-au luat la bătaie, aduşi la poliţie pentru cercetări, s-au împăcat fără nici o pretenţie“. Suntem în anul 2009 şi, de curând, am fost votanţi într-un scrutin electoral. S-a întâmplat ceva în acest an care să semene cu ce a fost în campania electorală din anul 1914? Mai e ceva nou sub soare?     PRIMUL CORP MILITAR AL SLOBOZIEI         În toamna anului 1831, au fost încorporaţi primii doi tineri din Slobozia, care au fost trimişi să-şi satisfacă stagiul militar la regimentele de infanterie din Bucureşti şi Craiova. Recrutarea tinerilor pentru armată se făcea atunci prin tragere la sorţi, stagiul militar durând 6 ani. Primul corp militar al Sloboziei a fost o companie, care a luat fiinţă în anul 1869. Compania făcea parte din Batalionul 2 Ialomiţa, cu reşedinţa la Călăraşi, acestea la rândul lor intrând în componenţa Regimentului 8 Dorobanţi Buzău. Compania din Slobozia purta numărul 7 şi era compusă din 8 sergenţi, 8 caporali, 8 toboşari-gornişti şi 170 soldaţi. După anul 1890, la Slobozia a fost transferat de la Bucureşti Regimentul 2 Roşiori, unitate de elită a armatei române, care a şi atras aici importante investiţii militare, inclusiv crearea, în anul 1896, a celebrului depozit pentru creşterea cailor de rasă. La începutul secolului următor, ca Regiment 79 Infanterie, unitatea militară din Slobozia s-a acoperit de glorie pe frontul primului război mondial.