„Focul lui Samedru“ - un ceremonial nocturn ce marcheaza inceputul de an pastoral - va fi aprins, in noaptea de marti spre miercuri, in satele dambovitene, in ajun de Sfantul Dumitru.
La Barbuletu traditia are loc in fiecare an. In preajma unui imens rug, aprins de tineri intr-un loc inalt al satului, se aduna intreaga suflare a asezarii. In formele vechi ale sarbatorii, in mijlocul gramezii de lemne si al cetinii de brad se punea, pentru a fi incinerata, tulpina unui arbore taiat din padure, substitut al zeului care moare si renaste anual.
In jurul focului se striga in cor „Hai la Focu lui Samedru!“, iar femeile impart fructe si covrigi.
Momentul cel mai asteptat va fi prabusirea bradului incinerat, care indica renasterea simbolica a zeului mort. Prin directia in care cade trupul acestuia (jarul sau taciunii aprinsi) se apreciaza care dintre feciori sau fete urmeaza sa se casatoreasca in noul an.
Samedru este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii si a frigului. Samedrul a preluat numele si data de celebrare ale Sfantului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic din calendarul ortodox. In legende, credinte sau basme, Samedru era un om obisnuit, crescator de animale sau un sfant care umbla pe pamant insotit adesea de Sangiorz.