In contextul sarbatoririi, in data de 28 februarie, a 79 de ani de la infiintarea protectiei civile din Romania, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Barbu Catargiu“ Ialomita aduce in atentia cetatenilor principalele tipuri de riscuri care se pot manifesta pe teritoriul judetului, precum si masurile de prevenire, instiintare, alarmare si de reducere a racestora, care, adoptate la toate nivelurile de responsabilitate, constituie factori importanti pentru reducerea numarului persoanelor care isi pierd viata pe timpul sau in urma manifestarii acestor riscuri pentru diminuarea pagubelor materiale, precum si pentru pastrarea conditiilor de mediu favorabile vietii si activitatii omenesti.
Astfel, din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice, pe teritoriul judetului Ialomita se pot identifica urmatoarele tipuri de risc:
A. Riscuri naturale:
1. Inundatiile - judetul Ialomita se caracterizeaza printr-un regim pluvimetric cu un maxim principal primavara (lunile martie-mai) ca urmare a precipitatiilor abundente, care, de regula, in acest sezon se suprapun topirilor din bazinul superior montan. De asemenea, caderile unor ploi exceptionale in zona bazinelor superioare si mijlocii sunt de natura sa produca viituri pe parcursul inferior si mijlociu al raurilor.
Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire si de protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva:
- realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau din torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente, ori prin topirea zapezilor. Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor baraje de retentie pe fundul vailor;
- modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea de diguri si canale, precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata;
- zonarea luncilor inundabile in vederea stabilirii zonelor in care se interzice orice constructie;
- aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora.
In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri de prevenire se completeaza prin:
- Organizarea, incadrarea si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta din aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si de ducere a actiunilor de salvare;
- Stabilirea locurilor si a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile;
- Asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor;
- Organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare;
- Asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii;
- Asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta medicala si transport.
Reguli de comportare in caz de inundatii:
In cazul in care inundatia va surprinde acasa, daca aveti timp:
- blocati ferestrele si usile;
- inchideti apa, gazul si energia electrica;
- evacuati animalele si bunurile de valoare in locuri sigure;
- mutati obiectele care pot fi transportate in cea mai inalta parte a casei;
- parasiti locuinta cu intreaga familie si deplasati-va spre locul de refugiu, dinainte stabilit (etaje superioare, acoperisuri, inaltimi);
- luati documentele personale, o rezerva minima de alimente, trusa medicala, un aparat de radio si imbracaminte groasa;
In cazul in care sunteti surprinsi in afara locuintei, nu intrati in panica si respectati recomandarile autoritatilor publice locale;
In cazul in care sunteti evacuati, respectati ordinea, ajutati batranii, bolnavii si copiii.
La intoarcerea in gospodarie:
- nu atingeti firele electrice;
- consumati numai apa fiarta si racita;
- curatati-va gospodariile prin inlaturarea malului.
2.
Cutremurele de pamant - din fericire pentru zona noastra (judetul Ialomita), cutremurele produse in ultimii 40 de ani nu au produs daune insemnate si nici victime umane, din cauza lipsei cladirilor inalte si a densitatii mici a populatiei pe kmp.
Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur trebuie adoptate si insusite inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa ce miscarea seismica a trecut.
a) Ce trebuie sa intreprindeti anticipat pentru prevenirea unor avarieri, accidentari sau raniri intr-o situatie de cutremur?
- Recunoasterea locurilor in care va puteti proteja: grinda, tocul usii, birou sau masa rezistenta etc.;
- Identificarea si fixarea unor obiecte care pot cadea sau se pot deplasa in timpul seismului;
- Asigurarea masurilor de inlaturare a pericolelor conexe (incendiu, electrocutare etc.), prin verificarea periodica a instalatiilor de utilitati;
- Cunoasterea locurilor de intrerupere a alimentarii cu apa, electricitate, gaz;
- Este util sa aveti depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva speciala de imbracaminte pentru timp rece, alimente uscate si conserve, apa de baut, o trusa de prim - ajutor cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta;
b) Ce trebuie sa faceti in timpul unui cutremur puternic?
- Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti-i si pe ceilalti, protejati copiii, batranii si femeile;
- Preveniti tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite;
- Daca va aflati in fata unei cladiri, deplasati-va cat mai departe de aceasta, feriti-va de bucatile de tencuiala, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada;
- Daca va aflati inauntru ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge, stati inspre centrul cladirii, langa un perete;
- Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor obiecte;
- Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a va asigura stabilitatea. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa), iar cu antebratele, pe lateral, fata;
- Inchideti sursele de foc cat puteti de repede, iar daca a luat foc ceva, interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic;
- Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Evitati aglomeratia;
- Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur, feriti-va de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren;
- Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de curent electric cazute;
- Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele;
- In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului;
- Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte) nu alergati catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand.
c) Ce trebuie sa faceti dupa un cutremur puternic ?
- Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati persoanele speriate si in special copiii;
- Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier sa se degajeze. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor medical calificat; ajutati-i pe loc. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente etc;
- Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in privinta interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni;
- Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificati vizual si starea constructiei in interior. In caz de avarii constatate, inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete;
- Parasiti calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dumneavoastra lucruri inutile; verificati mai intai scara si drumul spre iesire;
- Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi etc., la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau, in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase etc.);
- Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au vitraj, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un scaun, o vaza etc;
- Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion etc.).
3. Inzapeziri si inghet – apar ca rezultat al caderilor abundente de zapada si viscolelor, care pot dura de la cateva ore la cateva zile si pot duce la blocarea drumurilor nationale si judetene. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat, lopata etc.
Daca sunteti surprinsi in afara locuintei, in calatorii, in mijloacele de transport etc. trebuie sa va pastrati calmul si sa luati masuri contra frigului, cei aflati in mijloacele de transport sa nu-si paraseasca locul pentru ca este pericol de ratacire. Dati alarma cu claxoanele, aprindeti focuri si asteptati ajutoare.
4. Seceta - in perioadele caniculare si secetoase, sub influenta directa a razelor solare creste gradul de uscaciune a plantelor si materialelor combustibile sau se produc cresteri mari de volum in timp scurt ale vaporilor si ale gazelor inflamabile aflate in rezervoare, recipiente sau in alte ambalaje de stocare.
Stavilirea secetei este corelata cu intocmirea unor „planuri antiseceta“ care prevad: extinderea cultivarii plantelor rezistente la uscaciune, utilizarea mijloacelor agrotehnice adecvate, realizarea de acumulari de apa, amenajari pentru irigatii, diversificarea productiei agricole si zootehnice.
5
. Incendii de padure - vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creste primavara, inaintea aparitiei vegetatiei si toamna, dupa uscarea vegetatiei, in perioadele de seceta si in perioadele cu flux sporit de turisti. In acest sens, se
interzice aruncarea la intamplare a tigarilor, chibriturilor sau a altor obiecte aprinse, focurile in aer liber cum sunt cele pentru arderea miristilor, tufarisurilor, stufului sau a vegetatiei ierboase, nesupravegheate sau efectuate pe timp de vant puternic, putand degenera in incendii de proportii cu efecte grave asupra securitatii vietii si a bunurilor.
6.
Alunecarile si prabusirile de teren - in ultimii ani, in judetul nostru nu s-au produs alunecari de teren, chiar daca exista zone dispuse in contrapanta (terasele de pe malul stang al Bratului Borcea si de pe malul drept al raului Ialomita), dar au fost inregistrate prabusiri de teren in zona terasei aferente comunei Buiesti (anul 2007) si pe malul stang al Bratului Borcea, in zona comunei Bordusani si amenajarea Bentu.
Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere. Alunecarile de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar in unele situatii si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situatii. In aceste conditii, un rol important revine actiunilor de observare a conditiilor de favorizare a alunecarilor de teren si alarmarii (avertizarii) populatiei in timp util realizarii protectiei.
7. Furtunile, vijeliile de mari proportii si tornadele -termenul de furtuna defineste o stare de instabilitate a atmosferei ce se manifesta sub forma unor perturbatii cateodata foarte violente. Cand forta distructiva a furtunii se amplifica, se transforma initial in vijelie de mari proportii, iar cand se intalnesc doua fronturi atmosferice cu temperaturi diferite (unul rece si altul cald), se formeaza tornada.
8. Descarcarile electrice
Mijlocul cel mai eficient de protectie impotriva acestora este paratrasnetul.
Cand suntem in afara zonei de protectie a paratrasnetului, se impun o seama de masuri de aparare:
- in camp deschis este necesar sa stam cat mai departe de arborii inalti si izolati, de capite de fan, de vecinatatea unui paratrasnet sau obiect de metal;
- in timpul drumetiei trebuie sa evitam dealurile, muntii inalti si crestele. Sunt preferabile vaile inguste, adapostite, lacurile de la poalele dealurilor;
- nu este permisa traversarea liniilor ferate;
- in locuinte trebuie sa stam cat mai departe de sobe, ferestre, de conductori electrici, stalpi de fier;
- aparatele electrice vor fi scoase din priza, iar antenele de radio si televiziune vor fi puse in contact cu pamantul;
- geamurile si usile trebuie bine inchise inaintea si in timpul furtunii;
- daca ne aflam intr-un vehicul, ramanem in interiorul acestuia.
B. Riscuri tehnologice
1. Explozii - se constituie ca urmare a derularii unor procese chimice de descompunere rapida a substantelor explozive, insotite de transformarea tot atat de rapida a energiei potentiale a explozivului in lucru mecanic de distrugere a mediului inconjurator.
2. Accidente chimice si industriale – sunt efectul unor explozii la instalatii sau depozite care folosesc substante toxice; contaminari ale mediului prin intrebuintarea gresita sau abuzul de pesticide sau erbicide; activitati de management neadecvat al reziduurilor toxice rezultate din industrie; disfunctii grave ale sistemelor tehnologice; avarieri ale sistemelor de protectie ale instalatiilor periculoase sau ale componentelor acestora; dezastre naturale care au ca urmari secundare aceste tipuri de accidente (incendii, cutremure, alunecari de teren, inundatii); acte teroriste sau sabotaje. Efectele produse sunt ulterioare (este de asteptat ca numarul accidentelor chimice sa creasca) dar si tipice adverse (avarii sau distrugeri la structuri si infrastructuri; distrugeri de autovehicule si alte obiecte, mai ales in cazul accidentelor pe timpul transportului; raniri, intoxicari si moartea persoanelor;contaminari ale factorilor de mediu - aer, apa, sol, vegetatie).
3. Accident nuclear - este rezultatul tuturor evenimentelor care conduc la pierderea controlului asupra unei instalatii sau surse de radiatii si care provoaca din aceasta cauza iradieri anormal de mari in raport cu cele care se produc in conditii normale. Astfel, in caz de accident la C.N.E. Cernavoda pot fi afectate localitatile judetului Ialomita pe o raza de 50 km.
4. Accidente la caile de comunicatii rutiere, feroviare, fluviale - de natura chimica, substante periculoase sau radioactive. Substantele chimice periculoase pot fi transportate in cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje, pe toate caile de comunicatii existente in judet, iar amplasarea geografica a judetului Ialomita
, ca fiind singura legatura intre Dobrogea si restul tarii, face ca traficul de marfuri in zona sa fie intens, marindu-se riscul unui posibil accident chimic cu eliberare de substante periculoase in atmosfera si mediul inconjurator.
5. Urgenta radiologica – apare in cazul unor accidente care apar la reactoarele nucleare din afara frontierei tarii sau la instalatii care contin cantitati mari de materiale radioactive sau/si in timpul transportului de materiale radioactive.
6. Poluare a cursurilor raurilor sau fluviala – are ca efect orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitatile umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.
7. Poluarea solului – reprezinta rezultatul oricarei actiuni care produce dereglarea functionarii normale a solului, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica, biologica a solului, care afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bioproductiva, din punct de vedere calitativ sau cantitativ.
8. Munitie neexplodata - pe teritoriul judetului s-au desfasurat operatiuni militare pe timpul conflagratiilor mondiale, ceea ce a determinat ca si in prezent sa fie descoperite frecvent si pe o arie destul de intinsa elemente de munitie neexplodate, de obicei, cu ocazia saparii fundatiilor la cladirile ce urmeaza a fi construite sau cu ocazia araturilor.
In cazul gasirii de munitie neexplodata, cetatenii trebuie sa alerteze de urgenta organele de politie din localitate sau Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta prin apelarea numarului de urgenta 112, sa evite lovirea, manipularea si transportarea munitiilor descoperite si sa asigure paza zonei pana la sosirea fortelor de interventie. O manipulare incorecta, de catre persoane neautorizate, care nu cunosc proprietatile si caracteristicile respectivelor munitii, poate duce la initierea focoaselor si implicit la detonarea munitiilor, putand provoca astfel importante pagube materiale, ranirea persoanelor sau pierderea de vieti omenesti.
C. Riscuri biologice
1. Epidemiile – au ca efect producerea de imbolnaviri sau alte evenimente in relatie cu sanatatea care afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi. Epidemiile sunt cauzate cel mai adesea de boli contagioase produse de microorganisme parazite, virusi, bacterii, etc.
Fenomenele generatoare sunt reprezentate de: conditiile igieno-sanitare slabe, aglomerari, saracie; schimbari ecologice care favorizeaza inmultirea vectorilor; persoane neimune migrate dintr-o zona cu o boala endemica; contaminarea apei sau alimentelor.
2. Epizootiile/zoonoze – apar ca urmare a imbolnavirii animalelor, datorita nerespectarii regulilor si masurilor sanitar-veterinare si pot afecta toate categoriile de pasari si animale. Exemple: pesta porcina si aviara, holera, anemia infectioasa, tuberculoza etc.
D. Alte tipuri de risc
1. Incendiile – izbucnesc si se dezvolta din cauza: arderii diverselor substante ori materiale combustibile; aprinderii, autoaprinderii ori inflamarii materialelor ori produselor combustibile sau inflamabile, exploziilor de natura fizica (cresterea presiunii vaporilor sau gazelor ca urmare a cresterii temperaturii) sau chimica (reactii chimice care au drept urmare transformarea rapida a reactantilor, insotite de degajari de caldura); fenomenelor de electricitate statica (rezultate din: concasarea, sfaramarea si macinarea materialelor solide, transportul materialelor macinate prin conducte sau jgheaburi; filtrarea aerului incarcat cu praf; pulverizarea lichidelor si lovirea lor de suprafete metalice; transportul cu viteze mari a unor lichide sau gaze prin conducte ).
2. Accidente de circulatie - exista posibilitatea producerii unor accidente de circulatie deoarece judetul Ialomita este strabatut de numeroase drumuri nationale si nu numai, pe care se executa atat transport de persoane cat si transport de marfuri si substante periculoase.
Intotdeauna este mai usor si mai ieftin sa previi decat sa gestionezi o situatie de urgenta. In reducerea riscurilor, ca maniera adecvata de prevenire a situatiilor de urgenta generate de dezastre, trebuie avute in vedere atat cunoasterea si reducerea vulnerabilitatilor, cat si realizarea unei capacitati de raspuns adecvate.