Ilfov: În fiecare an, pe 31 octombrie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mării Negre
Directorul Executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov, vă informează că în ultimele decenii, bazinul Mării Negre a fost supus la numeroase presiuni de natură antropică, sub influenţa cărora, au apărut modificări semnificative în ecosistemele marine, îndeosebi a celor costiere.
La sfârşitul anilor \'80, circula o prognoză sumbră: "Marea Neagră moare, Marea Neagră va exploda, din cauza ieşirii la suprafaţă a stratului de hidrogen sulfurat".
Situaţia ecologică a Mării Negre este într-un lent, dar sigur, proces de refacere. Cantităţile mari de alge aruncate pe ţărm sunt, ele însele, un semn de îmbunătăţire a condiţiilor din Marea Neagră.
Mai multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare din Marea Neagră au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie, din cauza stratului de apă moartă, de pe fundul mării, care s-a format, exclusiv, din cauza poluării. Aşa că mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii, pentru refacerea echilibrului natural, din urmă cu 50 de ani. Însă, asta doar dacă poluarea ar fi stopată, şi resursele Mării Negre nu ar mai fi exploatate, iar ţările riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina ar conlucra la acest lucru.
Marii prădători aproape că nu mai există. Este vorba de pălămidă, este vorba de ton, şi aşa mai departe. Sunt specii care, la noi, în Marea Neagră, acum, sunt din ce în ce mai rar semnalate.
Un real pericol de poluare a Mării Negre îl constituie epavele scufundate în imediata vecinătate a Portului Constanţa, care au şi acum, la bord, sute de tone de combustibil. Scoaterea lor la suprafaţă costă mult, iar autorităţile au găsit, deocamdată, soluţii de moment, care, însă, îi îngrijorează pe cercetători.
Din nefericire, aici, ne aflăm într-un cerc vicios. Ne plângem, acum, de lipsa banilor şi, din această cauză, nu putem lua măsuri, să protejăm marea sau să o reparăm.
Dar, atunci când nu vom mai pescui, atunci când nu vom mai avea turişti, atunci când nu vom mai putea folosi marea, pentru celelalte folosinţe pe care i le dăm, atunci, vom avea şi mai puţini bani.
Acest eveniment subliniază faptul că Marea Neagră nu poate fi gestionată decât printr-o cooperare strânsă a ţărilor riverane, sub auspiciile Comisiei pentru Protecţia Mării Negre împotriva poluării.
Poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră poate fi salvată.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov are încredere în publicul larg că în acest fel vor adopta un comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier.
La sfârşitul anilor \'80, circula o prognoză sumbră: "Marea Neagră moare, Marea Neagră va exploda, din cauza ieşirii la suprafaţă a stratului de hidrogen sulfurat".
Situaţia ecologică a Mării Negre este într-un lent, dar sigur, proces de refacere. Cantităţile mari de alge aruncate pe ţărm sunt, ele însele, un semn de îmbunătăţire a condiţiilor din Marea Neagră.
Mai multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare din Marea Neagră au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie, din cauza stratului de apă moartă, de pe fundul mării, care s-a format, exclusiv, din cauza poluării. Aşa că mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii, pentru refacerea echilibrului natural, din urmă cu 50 de ani. Însă, asta doar dacă poluarea ar fi stopată, şi resursele Mării Negre nu ar mai fi exploatate, iar ţările riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina ar conlucra la acest lucru.
Marii prădători aproape că nu mai există. Este vorba de pălămidă, este vorba de ton, şi aşa mai departe. Sunt specii care, la noi, în Marea Neagră, acum, sunt din ce în ce mai rar semnalate.
Un real pericol de poluare a Mării Negre îl constituie epavele scufundate în imediata vecinătate a Portului Constanţa, care au şi acum, la bord, sute de tone de combustibil. Scoaterea lor la suprafaţă costă mult, iar autorităţile au găsit, deocamdată, soluţii de moment, care, însă, îi îngrijorează pe cercetători.
Din nefericire, aici, ne aflăm într-un cerc vicios. Ne plângem, acum, de lipsa banilor şi, din această cauză, nu putem lua măsuri, să protejăm marea sau să o reparăm.
Dar, atunci când nu vom mai pescui, atunci când nu vom mai avea turişti, atunci când nu vom mai putea folosi marea, pentru celelalte folosinţe pe care i le dăm, atunci, vom avea şi mai puţini bani.
Acest eveniment subliniază faptul că Marea Neagră nu poate fi gestionată decât printr-o cooperare strânsă a ţărilor riverane, sub auspiciile Comisiei pentru Protecţia Mării Negre împotriva poluării.
Poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră poate fi salvată.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov are încredere în publicul larg că în acest fel vor adopta un comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier.