Reabilitarea Bisericii Greceşti \'Buna Vestire\' din Brăila este blocată de mai bine de cinci ani de disputa dreptului de proprietate asupra imobilului dintre Arhiepiscopia \'Dunărea de Jos\' şi Comunitatea Elenă, deşi există pericolul ca una dintre turlele bisericii să se prăbuşească.
Autorităţile locale brăilene nu au reuşit să convingă cele două părţi care îşi dispută proprietatea asupra Bisericii Greceşti, monument istoric ce datează din anul 1872, să le cedeze în administrare imobilul, pe perioadă determinată, în vederea consolidării şi refacerii acestuia.
Primarul de Brăila, Aurel Simionescu, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, au avut întâlniri în repetate rânduri atât cu reprezentanţii Arhiepiscopiei, cât şi cu cei ai Comunităţii Elene, cărora le-au propus preluarea clădirii de către autorităţi pe perioada refacerii ei.
Având în vedere că o turlă stă să cadă, preşedintele CJ Brăila speră să îi convingă pe reprezentanţii Arhiepiscopiei şi pe cei ai Comunităţii Elene să fie de acord cu demersul autorităţilor locale de reabilitare a Bisericii Greceşti \'Buna Vestire\'.
\'Trebuie făcută biserica întâi şi pe urmă să vadă care este proprietarul. Pe noi asta ne interesează ca administratori şi ne interesează din punct de vedere turistic, deoarece pentru greci această biserică reprezintă un simbol şi cu siguranţă mulţi dintre ei se vor reîntoarce aici\', a declarat Stancu.
Biserica, ridicată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este vestită în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul tămăduitor, situat la 12 metri adâncime, sub Sfântul Altar, motiv pentru care, în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, Brăila devine centrul creştinismului răsăritean.
Biserica este unică în toată creştinătatea pentru faptul că are trei altare şi trei hramuri, Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae, izvorul despre care se crede că are proprietăţi miraculoase ieşind la iveală în timpul săpăturilor efectuate pentru fundaţia sfântului lăcaş.
Edificiul, realizat în stil bizantin, cu puternice influenţe antice greceşti, gotice şi renascentiste, are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, lucrările de construcţie durând nouă ani.
Temelia bisericii este din piatră, iar pereţii din cărămidă şi marmură, materialele fiind aduse din străinătate.
Catapeteasma sfântului locaş este realizată din foiţă de aur, candelabrele sunt din cristal de Boemia, iar pictura a fost realizată în trei etape de Gheorghe Tăttărescu (1880), C. Liochis (1900-1902) şi Gheorghe Belizarie (1945-1946).
Ctitoria a fost târnosită la 29 octombrie 1872, de Prea Sfinţia Sa Melchisedec, episcopul Dunării de Jos, iar la început slujbele erau oficiate în limba greacă.
AGERPRES