Anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru sistemul centralizat de alimentare cu apă din Slobozia, emisă SC Urban Slobozia de către DSP Ialomiţa, pentru nerespectarea programului de conformare şi a calendarului de încadrare în termenele impuse, a stârnit tot felul de discuţii.
În seara zilei de vineri, 22 ianuarie, directorul Urban şi primarul Sloboziei au organizat o conferinţă de presă în care acuzau că decizia luată de DSP, de anulare a autorizaţiei de funcţionare, este exagerată, că este un abuz şi chiar că această instituţie ar fi acţionat la comanda politică a reprezentantului PD-L Ialomiţa, Cazacu Marinică.
Reacţia liderului democrat-liberal nu a întârziat să apară. În cursul zilei de sâmbătă, 23 ianuarie, acesta a convocat, la rându-i, o conferinţă de presă, în cadrul căreia a ţinut să facă anumite precizări legate de acuzaţiile pe care i le-a adus primarul Gabi Ionaşcu.
Acesta afirmă că nu este nimic politic în toate demersurile sale, iar legat de faptul că susţine mereu că apa nu este potabilă, ci doar menajeră, poate să vadă toată lumea că are dreptate.
„Acţiunii mele cu privire la apă se încearcă să i se dea o tentă politică. Nu este vorba despre nimic politic. Este foarte clar faptul că apa este de foarte proastă calitate, iar comentariul pe care l-am făcut pe apă, inclusiv plângerea penală, sunt din 2008. Am lăsat-o un pic mai moale, pentru că se ţipa pe la posturile de radio că fac aceste lucruri din motive politice. Deloc adevărat. Nu este adevărat, pentru că, după cum ştiţi, apa curge roşie la chiuvetă, sunt persoane care se plâng că li s-au stricat centralele şi maşinile de spălat, sunt medici care recomandă ca apa să nu fie folosită pentru a se prepara mâncare copiilor, nou-născuţilor şi, mai mult decât atât, sunt medici care spun, şi analize care arată, că fierul se află în apă în concentraţie foarte mare şi că are un efect dezastruos pentru organism. Sigur, scuzele sunt multe şi diverse. Însă, de fiecare dată am făcut apel public către toate instituţiile statului şi către domnul primar ca măcar dacă nu reuşeşte să rezolve problema apei într-un termen foarte scurt, s-o taxeze ca apă menajeră, iar oamenii, cu diferenţa de preţ, să-şi poată cumpăra apă plată“, a precizat preşedintele PD-L Ialomiţa, Cazacu Marinică.
Acesta susţine, de asemenea, că vânzările de apă plată din ultimul an de la supermarketurile şi magazinele din Slobozia au crescut de cel puţin zece ori, fapt care arată ce încredere are populaţia în apa furnizată în Slobozia.
„Mai clar decât atât nu poate fi nimic. Nu vreau să fac din asta o mare tragedie, deşi este, însă cer domnului primar să înţeleagă că nu este nimic politic şi doresc ca apa din Slobozia să fie potabilă, dacă este vândută ca apă potabilă. Faptul că nu este apă potabilă o spun instituţii ale statului. Domnul Ionaşcu ne acuză pe noi că am avea oareşce legături cu Institutul de Sănătate Publică, în condiţiile în care apa e roşie. Dacă era albă, ne împuşca...? Autorizaţia i s-a ridicat acum pentru că nu a respectat punctul 4 din programul de conformare, cu zona de protecţie sanitară severă din jurul puţurilor. Faptul că se încearcă să i se dea o tentă politică este total greşit. Eu fac într-adevăr presiuni asupra autorităţilor publice să facă în aşa fel încât apa să devină potabilă. Nu vreau să mai spun de faptul că municipalitatea a fost îndatorată cu 150 de miliarde pentru a se aduce în apartamentele locuitorilor din Slobozia această apă, care este de proastă calitate şi care dăunează sănătăţii populaţiei“, a mai spus acesta.
Cazacu regretă faptul că în 2006 nu l-a ascultat nimeni când găsise o rezolvare a problemelor dintre Amonil şi Urban, pentru plata datoriilor, astfel că acum am fi avut sursă alternativă de apă.
„În 2006, m-am implicat în rezolvarea problemei dintre Amonil şi Urban. Am fi avut sursă alternativă de apă astăzi, dacă s-ar fi ţinut cont de părerea mea. Eu am venit cu propunerea ca Ministerul de Interne de pe atunci să sprijine municipalitatea cu 76 de miliarde, municipalitatea să mai vină cu 10 miliarde şi să fie achitată datoria către Amonil în întregime. Pentru că dacă se plătea tot, Amonil renunţa, la momentul acela, la penalităţi. Şi atunci rămânea municipalitatea cu sursa de apă alternativă. Nu s-a dorit în nici un fel. La acest moment, municipiul Slobozia are 187 de miliarde datorie la Amonil, Amonil se pare că a câştigat şi ceva procese, şi nu m-ar mira ca într-o zi slobozenii să plătească, sub o formă sau alta, şi datoria către Amonil“, a mai spus Cazacu.
Chiar dacă, de la 1 ianuarie 2010, preţul apei este mai mic, totuşi este facturat ca apă potabilă şi nu ca menajeră, susţinându-se de către autoritatea locală faptul că la ieşirea din staţia de tratare apa corespunde condiţiilor impuse pentru consum.
Întrebat fiind de ce trebuie să plătim totuşi atât de mult pentru această apă, catalogată de către un jurnalist drept „jeg“, primarul municipiului, Gabi Ionaşcu, a replicat că „noţiunea de jeg trebuie probată, iar dacă nu vrem să plătim apa la preţul care e, să închidem robinetul!“ Simplu....
(L.M.)