Administraţia Naţională „Apele Române“ va începe lucrările de reabilitare la opt baraje mari şi cinci baraje mici, în perioada imediat următoare, printre care şi barajul Dridu.
De asemenea, se vor executa lucrări la construcţiile existente de-a lungul Dunării, în trei zone situate în sectorul aval al Dunării, pe braţul Borcea, unde vulnerabilitatea la inundaţii este foarte mare, iar digurile existente sunt puse în pericol din cauza „agresivităţii“ fluviului, şi anume Zona Bentu, Zona Borduşani şi Zona Făcăeni.
România a semnat, la 26 mai 2004, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Acordul de Împrumut nr. 4736 RO pentru finanţarea „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă“, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor fiind unul dintre beneficiarii acestui Împrumut. Lucrările care sunt propuse de această componentă a Proiectului au rolul de a diminua riscul de producere a inundaţiilor şi a alunecărilor de teren la care sunt expuse cele mai vulnerabile colectivităţi rurale şi urbane.
Există opt baraje de dimensiuni mari care se consideră că nu prezintă siguranţă în exploatare şi care necesită o reabilitare imediată, astfel încât să fie aduse la parametri proiectaţi iniţial, atât ca operare cât şi siguranţă în exploatare a acestora. Aceste baraje sunt: Dridu, Vârşolţ, Berdu, Poiana Uzului, Mâneciu, Leşu, Valea de Peşti şi Siriu. Datorită cerinţelor legislaţiei româneşti în materie de siguranţa barajelor, nivelul apelor în acumulări este menţinut sub nivelul normal de exploatare, iar majoritatea funcţiunilor economice - irigaţii, alimentarea cu apă, producerea de hidroenergie sau combaterea inundaţiilor - ale lacului de acumulare nu sunt niciodată desfăşurate la nivel maxim.
Vom avea o problemă delicată
În cadrul unei întâlniri cu primarii localităţilor din judeţ, prefectul Mădălin Teculescu le-a făcut cunoscut acest fapt tuturor primarilor din localităţile din apropierea râului Ialomiţa, că barajul Dridu va intra în reparaţii capitale, avertizându-i cu privire la măsurile pe care trebuie să şi le ia în perioada următoare, înainte de începerea lucrărilor.
„Avem o mare problemă. (...) Pe toată perioada lucrărilor, de 36 de luni, ei confirmă că apa nu va mai fi trecută prin Baraj şi reţinută în lacul de acumulare. Ceea ce înseamnă că vom avea o problemă delicată în tot ce înseamnă localităţi riverane. Trebuie să avem o discuţie înainte de a se da ordinul de începere a lucrărilor, cu finanţatorul, cu proiectantul, cu cei de la Gospodărirea Apelor, pe diverse scenarii, în momentul în care debitul pe Sărata este la un anumit nivel, pe Ialomiţa la un alt nivel ce se va întâmpla cu Urziceniul, cu Cosâmbeştiul, cu Slobozia etc. Toate aceste scenarii trebuie făcute din timp şi luate măsurile ca până în toamnă dumneavoastră să puteţi să staţi liniştiţi, în condiţii de siguranţă. Vă rog să trataţi toate documentele trimise de la Apele Române, de la ISU Ialomiţa cu mare seriozitate, să vă refaceţi, dacă nu cumva nu le aveţi făcute, stocurile de materiale şi să vă revizuiţi contractele pe care le aveţi pentru situaţii de urgenţă de genul acesta cu societăţile care vă pot pune la dispoziţie utilaje. Trebuie să avem în vedere punctele slabe care au fost în 2005 şi 2006 şi să încercăm să găsim soluţii. Am insistat ca în momentul în care încep lucrările la Baraj lucrurile în aval să fie rezolvate. Deci să fiţi pregătiţi la discuţii şi să ştiţi ce cereţi, argumentat, pentru că apăraţi comunităţile respective“, a spus prefectul.
Cunoscând situaţiile din anii trecuţi când cu ajutorul barajului şi tot am avut probleme, nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla dacă nivelul apei va creşte...
(L.M.)
Administraţia Naţională „Apele Române“ va începe lucrările de reabilitare la opt baraje mari şi cinci baraje mici, în perioada imediat următoare, printre care şi barajul Dridu.
De asemenea, se vor executa lucrări la construcţiile existente de-a lungul Dunării, în trei zone situate în sectorul aval al Dunării, pe braţul Borcea, unde vulnerabilitatea la inundaţii este foarte mare, iar digurile existente sunt puse în pericol din cauza „agresivităţii“ fluviului, şi anume Zona Bentu, Zona Borduşani şi Zona Făcăeni.
România a semnat, la 26 mai 2004, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Acordul de Împrumut nr. 4736 RO pentru finanţarea „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă“, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor fiind unul dintre beneficiarii acestui Împrumut. Lucrările care sunt propuse de această componentă a Proiectului au rolul de a diminua riscul de producere a inundaţiilor şi a alunecărilor de teren la care sunt expuse cele mai vulnerabile colectivităţi rurale şi urbane.
Există opt baraje de dimensiuni mari care se consideră că nu prezintă siguranţă în exploatare şi care necesită o reabilitare imediată, astfel încât să fie aduse la parametri proiectaţi iniţial, atât ca operare cât şi siguranţă în exploatare a acestora. Aceste baraje sunt: Dridu, Vârşolţ, Berdu, Poiana Uzului, Mâneciu, Leşu, Valea de Peşti şi Siriu. Datorită cerinţelor legislaţiei româneşti în materie de siguranţa barajelor, nivelul apelor în acumulări este menţinut sub nivelul normal de exploatare, iar majoritatea funcţiunilor economice - irigaţii, alimentarea cu apă, producerea de hidroenergie sau combaterea inundaţiilor - ale lacului de acumulare nu sunt niciodată desfăşurate la nivel maxim.
Vom avea o problemă delicată
În cadrul unei întâlniri cu primarii localităţilor din judeţ, prefectul Mădălin Teculescu le-a făcut cunoscut acest fapt tuturor primarilor din localităţile din apropierea râului Ialomiţa, că barajul Dridu va intra în reparaţii capitale, avertizându-i cu privire la măsurile pe care trebuie să şi le ia în perioada următoare, înainte de începerea lucrărilor.
„Avem o mare problemă. (...) Pe toată perioada lucrărilor, de 36 de luni, ei confirmă că apa nu va mai fi trecută prin Baraj şi reţinută în lacul de acumulare. Ceea ce înseamnă că vom avea o problemă delicată în tot ce înseamnă localităţi riverane. Trebuie să avem o discuţie înainte de a se da ordinul de începere a lucrărilor, cu finanţatorul, cu proiectantul, cu cei de la Gospodărirea Apelor, pe diverse scenarii, în momentul în care debitul pe Sărata este la un anumit nivel, pe Ialomiţa la un alt nivel ce se va întâmpla cu Urziceniul, cu Cosâmbeştiul, cu Slobozia etc. Toate aceste scenarii trebuie făcute din timp şi luate măsurile ca până în toamnă dumneavoastră să puteţi să staţi liniştiţi, în condiţii de siguranţă. Vă rog să trataţi toate documentele trimise de la Apele Române, de la ISU Ialomiţa cu mare seriozitate, să vă refaceţi, dacă nu cumva nu le aveţi făcute, stocurile de materiale şi să vă revizuiţi contractele pe care le aveţi pentru situaţii de urgenţă de genul acesta cu societăţile care vă pot pune la dispoziţie utilaje. Trebuie să avem în vedere punctele slabe care au fost în 2005 şi 2006 şi să încercăm să găsim soluţii. Am insistat ca în momentul în care încep lucrările la Baraj lucrurile în aval să fie rezolvate. Deci să fiţi pregătiţi la discuţii şi să ştiţi ce cereţi, argumentat, pentru că apăraţi comunităţile respective“, a spus prefectul.
Cunoscând situaţiile din anii trecuţi când cu ajutorul barajului şi tot am avut probleme, nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla dacă nivelul apei va creşte...
(L.M.)