Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, celebrată la Domnești

Vineri, zeci de credincioși din Domnești și nu numai au participat la Parohia Izvorul Tămăduirii din Domnești la săvârșirea Slujbei Sfințirii Mici a apei (Agheasma Mică). Printre cei prezenți s-au numărat și oficialități locale, în frunte cu primarul Ghiță Ioan Adrian.

Izvorul Tămăduirii reprezintă o sărbătoare cu profunde semnificații religioase, celebrată anual în Săptămâna Luminată, în prima vineri de după Paști.

Originea sărbătorii

Sărbătoarea își are originea într-o tradiție care evocă o minune petrecută în apropierea unui izvor situat lângă Constantinopol. Conform legendei, un orb și-ar fi recăpătat vederea după ce s-a spălat pe ochi cu apa acestui izvor. Acesta ar fi fost condus la locul cu pricina de viitorul împărat bizantin Leon I (457–474), căruia îi ceruse apă. La rândul său, Leon I ar fi fost călăuzit de glasul Maicii Domnului. După ce a urcat pe tronul imperial, Leon I a poruncit construirea unei biserici din zid în acel loc, edificiu care a fost reconstruit în forma sa actuală în anul 1835.

În tradiția românească

În această zi, în bisericile ortodoxe se oficiază, după Sfânta Liturghie, slujba de sfințire a aghesmei mici. În anumite regiuni, există convingerea că cei care beau din această apă sunt feriți timp de un an de boli și influențe malefice, dobândind astfel tămăduire trupească și sufletească. De asemenea, în unele zone se mai păstrează obiceiul preoților de a merge la izvoare pentru a le sfinți, cu scopul de a le proteja de secare sau de influențe malefice. Totodată, în anumite comunități, clericii stropesc cu aghiasmă mică casele credincioșilor.

În credința populară, ziua Izvorului Tămăduirii este considerată deosebit de favorabilă pentru cei care sapă fântâni, deoarece se spune că apele sunt în această zi mai „zbuciumate” și mai ușor de identificat datorită zgomotului pe care îl produc.