România riscă suspendarea fondurilor europene din cauza blocajului politic și a întârzierii reformei fiscale
România se confruntă cu riscul suspendării tuturor fondurilor europene – atât din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și din politica de coeziune –, în contextul în care reformele fiscale solicitate de Comisia Europeană sunt întârziate, iar Guvernul funcționează în regim interimar.
Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, Comisia Europeană ia în calcul blocarea plăților către România până la clarificarea și aplicarea măsurilor fiscale asumate. În total, sunt în joc peste 64 de miliarde de euro: aproximativ 19 miliarde de euro prin PNRR și peste 45 de miliarde de euro din fonduri structurale aferente perioadei 2021–2027.
Executivul european a solicitat României o serie de măsuri pentru corectarea deficitului bugetar excesiv. Acestea includ reforme în sistemul fiscal, cu accent pe creșterea colectării și pe ajustări de taxe. Termenul limită pentru finalizarea reformei a fost stabilit pentru iunie 2025, cu aplicare începând din 2026. În lipsa unui guvern cu puteri depline, adoptarea legislației necesare este amânată.
O variantă preliminară a reformei a fost discutată politic și include măsuri precum creșterea TVA la 21%, modificarea impozitului pe dividende, ajustarea taxelor pe proprietate și venit, precum și posibile majorări ale tarifelor de rovinietă, inclusiv o creștere de până la șase ori pentru camioane.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că un guvern interimar nu poate adopta acte normative majore, inclusiv cele necesare pentru avansarea reformelor convenite cu Bruxellesul. Un memorandum privind mandatul pentru renegocierea PNRR urmează să fie discutat în guvern, dar incertitudinea persistă.
Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a afirmat că un nou guvern va trebui să demareze consultările publice privind reforma fiscală imediat după alegeri. El a subliniat că implementarea acestei reforme este o obligație asumată de România, atât în relația cu Uniunea Europeană, cât și cu instituțiile financiare internaționale.
În paralel, neîndeplinirea angajamentelor ar putea afecta credibilitatea României pe piețele externe și ar adânci incertitudinea fiscală internă, într-un context electoral și instituțional deja complicat.