Salt la conținut
Semnal

România, din nou, în fruntea clasamentului inflației din UE. Ce spun cele mai recente date Eurostat?

··2 min citire

Inflația dă semne de calmare în Uniunea Europeană, dar România continuă să ocupe prima poziție în topul celor mai afectate economii de creșterea prețurilor. Potrivit datelor publicate de Eurostat, rata anuală a inflației din UE a scăzut în aprilie 2025 la 2,4%, în coborâre de la 2,5% în martie. Cu toate acestea, România rămâne statul cu cea mai ridicată inflație anuală, de 4,9%, chiar dacă ușor în scădere față de luna precedentă (5,1%).

România, lider detașat la inflație în UE

Țările cu cele mai scăzute inflații anuale în aprilie au fost Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%). La polul opus, alături de România, se mai află Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%).

În zona euro, inflația s-a menținut stabilă la 2,2%, iar principalii factori de creștere au fost serviciile (contribuție de 1,80 puncte procentuale) și produsele alimentare, alcoolul și tutunul (0,57 pp). În schimb, prețurile la energie au avut o contribuție negativă de -0,35 pp.

Prețurile serviciilor – principala sursă de presiune în România

Datele Institutului Național de Statistică (INS) confirmă stagnarea inflației din România la 4,9% în aprilie 2025, cu cele mai mari scumpiri în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 6,83% față de aceeași lună din anul anterior.

  • Inflația lunară (aprilie față de martie): +0,07%
  • Inflația de la începutul anului (ianuarie-aprilie): +2,2%
  • Inflația medie pe 12 luni: +5,0%

Ce estimează BNR

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului 2025, anticipând o inflație de 3,8%, față de estimarea anterioară de 3,5%. Pentru finalul anului 2026, BNR estimează o inflație de 3,1%, potrivit declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu.

Concluzie

În timp ce majoritatea statelor europene se apropie tot mai mult de ținta de inflație a Băncii Centrale Europene, România rămâne semnificativ peste media UE, ceea ce sugerează că presiunile asupra costului vieții persistă. Fără o reducere clară a prețurilor în sectoarele de bază, în special cel al serviciilor, România riscă să rămână în continuare „campioană” la inflație în Uniunea Europeană.