Nicușor Dan a preluat oficial funcția de președinte al României: „Statul are nevoie de o schimbare fundamentală. Voi fi un președinte deschis la vocea societății”

Luni, 26 mai 2025, a avut loc ceremonia de învestire a lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, marcând începutul unui nou capitol în politica românească. Evenimentul s-a desfășurat în plenul reunit al Parlamentului, în prezența principalelor instituții ale statului și a unor invitați de marcă din țară și din străinătate. Mandatul său fusese validat de Curtea Constituțională în urmă cu doar câteva zile, pe 22 mai.

Ceremonia: solemnitate, simbolism și mesaje clare

Festivitățile au debutat la ora 12:00 cu intonarea Imnului Național, urmată de prezentarea hotărârii CCR privind validarea mandatului de președinte. Nicușor Dan a depus jurământul de credință față de poporul român, cu mâna dreaptă pe Biblie și Constituție, în aplauzele participanților.

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” — a rostit noul președinte.

Imediat după jurământ, Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oferit binecuvântarea religioasă noului șef al statului.

Discursul de debut: apel la unitate, reforme și implicare

În primul său discurs ca președinte, Nicușor Dan a transmis un mesaj de unitate, responsabilitate și reformă, adresându-se direct parlamentarilor și întregii societăți:

„Vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății. Oamenii s-au exprimat arătând că sunt interesați de direcția în care merge România. Vă invit să continuați să fiți implicați, să puneți presiune pe statul românesc ca să reformeze.”

El a evidențiat importanța unei majorități parlamentare stabile, capabile să asigure reformele fiscale necesare și mesajele de stabilitate de care țara are nevoie pe plan extern:

„Pe termen scurt, România are o problemă a deficitului. Este în interesul național să existe un guvern sprijinit de Parlament, care să facă reformele fiscale de care avem nevoie.”

Președintele a subliniat că noul său mandat nu va fi despre trecut, ci despre „viitorul imediat al României”.

Absențe notabile și controverse politice

Ceremonia nu a fost lipsită de tensiuni. Parlamentarii AUR, SOS România și POT au boicotat evenimentul, acuzând „fraude electorale, ingerințe externe și instaurarea unei dictaturi”. AUR a emis un comunicat dur, în care contestă legitimitatea alegerilor și îl numește pe Nicușor Dan un „produs al sistemului”, susținut de „servicii secrete, influenceri plătiți și ambasade”.

În sală au fost prezenți însă toți parlamentarii coaliției majoritare, precum și reprezentanți ai instituțiilor fundamentale ale statului: premierul interimar Cătălin Predoiu și membrii Cabinetului, șefii CCR, CSM, ICCJ, guvernatorul BNR, conducerea armatei și ai serviciilor de informații. Din partea UE, au asistat comisarul european Roxana Mânzatu și oficiali ai Comisiei și Parlamentului European.

Fostul președinte Traian Băsescu a participat la eveniment, deși și-a exprimat anterior nemulțumirea că Parlamentul nu îl recunoaște oficial ca fost șef de stat. Alți foști președinți — Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Klaus Iohannis — nu au fost prezenți. În cazul lui Iohannis, absența vine în contextul demisiei sale din februarie 2025, în urma presiunilor pentru suspendare.

Detalii de protocol și simboluri personale

Nicușor Dan a fost întâmpinat la Parlament de președinții celor două Camere și un onor militar din partea Regimentului 30 Gardă și Protocol „Mihai Viteazul”. La momentul depunerii jurământului, în sală a fost prezentă și fiica sa, în timp ce partenera sa nu a putut participa din motive medicale ce țin de fiul lor.

După ceremonia din Parlament, președintele a fost așteptat la Palatul Cotroceni de Ilie Bolojan, președinte interimar, într-un gest fără precedent în istoria recentă — fiind prima oară când un nou șef de stat este întâmpinat de un președinte interimar și nu de un fost președinte în funcție.

Un mandat de cinci ani, cu așteptări uriașe

Conform Constituției, mandatul președintelui României este de 5 ani, începând cu data depunerii jurământului. Într-un mesaj transmis pe rețelele sociale, Nicușor Dan a reafirmat direcția strategică a țării:

„România, continuăm pe drumul democratic, pro-european şi transatlantic. Nu există salvatori – NOI ne construim țara, împreună. Vă mulțumesc pentru încredere. Voi face tot ce pot ca să o onorez.”

El a încheiat cu un avertisment sobru, dar optimist:

„Nu va fi ușor. Vom face greșeli, vom avea piedici. Avem de reparat 35 de ani. Dar, cu răbdare, înțelegere și speranță, vom reuși.”

Nicușor Dan își începe astfel mandatul de președinte într-un climat politic tensionat, cu provocări economice majore și cu așteptări ridicate din partea unei societăți tot mai implicate. Primele sale decizii vor arăta dacă poate transforma capitalul electoral într-o schimbare reală de sistem.