Planul propus de AUR, criticat de un economist: „Măsuri contradictorii, fără coerență bugetară”
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a refuzat să participe la consultările recente convocate de președintele Nicușor Dan, preferând să își prezinte public propriul plan de măsuri pentru gestionarea crizei bugetare și politice. Documentul include 12 propuneri, de la reduceri bugetare și fiscale, până la reforme administrative și fiscale extinse.
Planul propus de AUR prevede, printre altele:
- Reducerea numărului de parlamentari la 300;
- Scăderea cheltuielilor bugetare cu 15% în termen de doi ani;
- Restructurarea Guvernului la 12 ministere;
- Reducerea taxării muncii pentru salariile mici;
- TVA 0% pentru produsele și serviciile de bază;
- Impozit suplimentar de solidaritate pentru companiile din energie;
- Plafonarea contribuțiilor pentru venituri din chirii și piața de capital;
- Creșterea redevențelor miniere și petroliere până la 15%.
Totodată, partidul susține anularea legii care prevede închiderea centralelor pe cărbune începând cu 1 ianuarie 2026, dar și renunțarea la contribuțiile financiare și logistice ale României în sprijinul Ucrainei. Alte propuneri vizează reformarea sistemului de pensii speciale, eliminarea optimizărilor fiscale prin lege și simplificarea legislației fiscale.
Critici din partea mediului economic
Analistul economic Bogdan Glăvan atrage atenția că planul prezentat de AUR conține măsuri necoerente, cu obiective contradictorii: „Este un program cu propuneri care merg în direcții diferite. Pe de o parte se cere reducerea cheltuielilor statului, pe de altă parte se propun scăderi de taxe, dar și introducerea de noi taxe. Nu există o linie clară de consolidare bugetară”, a declarat economistul.
Glăvan subliniază că cele 12 puncte nu formează un program structurat, ci par mai degrabă „o listă de măsuri propuse pentru popularitate”:
„Importanța celor 12 puncte este foarte inegală. Unele propuneri, cum este reducerea numărului de parlamentari, nu au o justificare bugetară solidă, ci ar trebui discutate în contextul eficienței parlamentare, nu al economiilor.”
În ceea ce privește reducerea cheltuielilor cu 15%, economistul o consideră o declarație fără suport real: „Este un obiectiv vag, des invocat, dar fără un plan concret care să arate cum se va realiza această reducere.”
Reducerea taxării muncii pentru salariile mici este, de asemenea, pusă sub semnul întrebării. Potrivit lui Glăvan, măsura ar putea duce la scăderea bazei de impozitare și la tratamente fiscale inechitabile: „Impozitarea trebuie să respecte principiul uniformității. Introducerea unor excepții generează discriminări și ineficiențe fiscale.”