Tunelurile secrete ale Brăilei: o rețea subterană cu rol strategic în perioada otomană

Brăila, un oraș cu o istorie bogată și poziționat strategic pe malul Dunării, ascunde sub străzile sale o rețea impresionantă de tuneluri subterane, cunoscute local sub denumirea de „hrube”. Acestea au fost construite în perioada în care orașul s-a aflat sub dominația Imperiului Otoman, timp de aproximativ trei secole.

Potrivit specialiștilor, hrubele formau cel mai mare sistem defensiv construit de otomani de-a lungul fluviului Dunărea. Aceste tuneluri aveau un rol militar esențial, fiind folosite atât pentru depozitarea proviziilor, cât și pentru retrageri strategice sau protejarea comorilor în caz de asediu.

O istorie a rezistenței

În perioada sa de maximă prosperitate, Brăila — cunoscută în epocă sub numele de „Ibrail” — era un important nod comercial și militar. De aici, cantități semnificative de bunuri și sume considerabile de bani erau trimise către Constantinopol. Această bogăție a atras frecvent atenția altor puteri, iar orașul a fost asediat de mai multe ori. Cu toate acestea, a fost cucerit doar de șapte ori, de regulă numai atunci când garnizoana otomană rămânea fără resurse.

Legende și ipoteze

O ipoteză fascinantă, transmisă în special prin relatări locale, susține existența unui tunel care ar fi traversat Dunărea, legând Brăila de localitatea Ghecet, din județul Tulcea. Deși acest aspect nu este confirmat arheologic, el reflectă importanța strategică și complexitatea acestor structuri subterane.

Un episod notabil din istoria acestor tuneluri este cel din anul 1595, când — potrivit fostului director al Muzeului Brăilei, prof. dr. Ionel Cândea — garnizoana otomană ar fi reușit să salveze o parte semnificativă din tezaurul orașului după ce a fost învinsă de armata lui Mihai Viteazul. Se spune că aurul ar fi fost ascuns în pâini și transportat discret cu bărcile spre Dobrogea, prin intermediul hrubelor.

Ce a mai rămas astăzi

În prezent, cetatea Brăilei nu mai există, iar rețeaua de tuneluri subterane a fost în mare parte astupată în anii ’50, în contextul extinderii urbane și al riscurilor structurale pentru noile clădiri. Doar câteva segmente ale acestor hrube mai există și astăzi, însă ele nu sunt accesibile publicului și puțini cunosc locațiile exacte.

Acest patrimoniu subteran rămâne în mare parte neexplorat și slab valorificat turistic, deși reprezintă o componentă importantă a identității istorice a Brăilei.