Autostrăzi construite cu fonduri din bugetul Apărării. România, parte din planul NATO pentru mobilitate militară

România, alături de alte state membre NATO, va investi în următorii ani în construirea de autostrăzi de importanță strategică, care să permită transportul rapid al echipamentelor militare în caz de conflict. Proiectul face parte dintr-un plan al alianței care prevede conectarea statelor membre printr-o rețea rutieră de mare viteză, destinată mobilității militare.

Potrivit planurilor prezentate, bugetul Ministerului Apărării Naționale ar urma să crească treptat, ajungând la 5% din PIB în următorii 10 ani – echivalentul a aproximativ 20 de miliarde de euro anual. Din această sumă, 3,5% ar urma să fie direcționat către salarii și achiziții militare, iar 1,5% către dezvoltarea infrastructurii militare, inclusiv construcția de autostrăzi cu valoare strategică.

Primul coridor identificat de NATO ar urma să lege vestul de estul Europei. Traseul începe în Germania, trece prin Slovacia și Ungaria și intră în România pe la Arad. De aici, drumul se ramifică în două direcții:

• una către Constanța, prin Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești și București – un traseu afectat de lipsa unei autostrăzi între Sibiu și Brașov, segment ce ar putea fi realizat cu fonduri din bugetul Apărării;
• cealaltă direcție pornește spre sud: Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat, zonă în care, în prezent, nu există niciun kilometru de autostradă construit.

Un al doilea coridor de interes pentru NATO ar urma să conecteze Marea Baltică de Marea Mediterană, traversând Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și intrând în România prin județul Bihor. Și acest traseu întâmpină dificultăți, în special în lipsa unei conexiuni rutiere moderne între Oradea și Arad, precum și în lipsa legăturilor din sud-vestul țării.

Pentru ca aceste drumuri să poată fi construite din bugetul Apărării, ele trebuie declarate de interes militar. O astfel de decizie ar necesita o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Implementarea proiectului depinde atât de respectarea angajamentului privind creșterea bugetului pentru Apărare, cât și de includerea formală a acestor trasee în categoria infrastructurii militare strategice.