Magistrații, în centrul unei dispute privind tăierea sporurilor și menținerea pensiilor speciale. Presiune pe Guvern
Reforma anunțată de premierul Ilie Bolojan, care prevede eliminarea unor sporuri din sectorul bugetar, a generat reacții critice din partea reprezentanților sistemului judiciar. Magistrații, care beneficiază de un regim special atât în activitate, cât și la pensionare, se numără printre cei mai afectați de aceste măsuri.
Conform datelor oficiale, în luna iunie 2025, peste 5.680 de foști magistrați au beneficiat de pensii speciale cu o medie de peste 25.200 de lei lunar. Din acest număr, peste 3.000 de beneficiari nu au contribuit la bugetul public de pensii, ceea ce a generat controverse privind sustenabilitatea și echitatea sistemului.
Prin comparație, pensia medie bazată pe contributivitate în România este de aproximativ 7.500 de lei, ceea ce înseamnă că diferența, în cazul magistraților, este acoperită din bugetul de stat. Conform estimărilor, statul contribuie cu aproximativ 22.000 de lei lunar pentru fiecare pensie specială, bani proveniți din taxele și impozitele plătite de contribuabili.
Strategii de răspuns din partea sistemului judiciar
Potrivit unor surse judiciare citate de PressHub, în contextul posibilei eliminări a unor sporuri, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi solicitat magistraților eligibili pentru pensionare să înainteze cereri de pensionare simbolice, ca semnal de avertisment pentru Guvern. Scopul acestui demers ar fi acela de a evidenția riscul unui exod din sistem în cazul în care anumite beneficii financiare sunt eliminate.
Sursele indică faptul că aceste cereri nu ar urma să fie puse imediat în aplicare, ci ar funcționa ca instrument de presiune în negocierile cu Executivul. Practica vine în contextul nemulțumirii față de faptul că unele sporuri — cum ar fi diurnele pentru anumite funcții de conducere din instanțe și parchete, sau pentru inspectorii judiciari — nu au fost eliminate în primă etapă, deși era așteptat ca reforma să înceapă tocmai cu aceste componente.
Context mai larg
Reforma pensiilor speciale și a veniturilor din sectorul public este parte din angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar autoritățile europene cer un sistem mai echitabil și sustenabil, bazat pe contributivitate.
Reprezentanții magistraților, pe de altă parte, susțin că natura muncii din sistemul judiciar implică riscuri și restricții semnificative, care justifică un regim de remunerare și pensionare diferențiat.