Opt urși observați de o familie din Sibiu pe Transfăgărășan, în doar câțiva kilometri. Specialiștii avertizează: „Este nevoie de măsuri urgente!”

Prezența urșilor pe Transfăgărășan devine tot mai frecventă, iar pentru turiștii care vizitează zona, astfel de întâlniri sunt din ce în ce mai probabile. Vineri, 4 iulie, o familie din Sibiu care a călătorit pe partea argeșeană a drumului a observat opt urși pe o distanță de doar câțiva kilometri, inclusiv o ursoaică cu doi pui.

„Unii dintre ei erau foarte mari. Erau la marginea drumului, nu păreau agresivi, dar a fost un moment impresionant și, în același timp, puțin înfricoșător. Nu e normal ca urșii să fie atât de obișnuiți cu prezența oamenilor și a mașinilor”, au spus membrii familiei.

Incidentele de acest tip nu sunt izolate. Tot vineri, un urs a fost văzut în apropierea postului de control Veștem, pe DN1, în județul Sibiu. Creșterea vizibilă a numărului de urși în zonele populate sau frecventate de turiști este susținută și de datele oficiale: potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Sibiu, în județ trăiesc aproximativ 1.236 de urși – adică 15% din populația estimată la nivel național.

Specialiștii explică acest fenomen prin absența prădătorilor naturali și prin caracterul teritorial al speciei. Urșii tineri sau cei excluși de exemplarele dominante ajung la marginea habitatelor naturale, unde pot intra în contact cu oamenii în căutare de hrană.

Un punct de atracție turistică, dar și un risc major

Transfăgărășanul rămâne una dintre cele mai spectaculoase șosele din România și atrage anual mii de turiști, inclusiv străini care speră să vadă urși în mediul lor natural. Unele agenții turistice organizează excursii special pentru acest scop, iar în cadrul tururilor – cu prețuri între 50 și 180 de euro – întâlnirea cu urșii este promovată ca punct principal al experienței.

Turiștii relatează frecvent despre grupuri de urși, inclusiv femele cu pui, văzute la doar câțiva metri de drum. Pentru unii, experiența este spectaculoasă. Pentru alții, poate fi riscantă.

„Urșii ies din pădure și stau pe marginea drumului așteptând mâncare. Sunt frumoși, dar e clar că s-au obișnuit cu oamenii”, a relatat un turist străin.

Situația actuală: între conservare și pericol public

De la interzicerea vânătorii de urși în 2016, efectivul acestei specii a crescut semnificativ. În lipsa unui plan de management adaptat, au apărut dificultăți legate de siguranța publică, pagube agricole și interacțiuni periculoase cu oamenii.

În 2023, statul român a plătit peste 21 de milioane de lei pentru despăgubiri cauzate de urși, iar fondurile alocate au fost epuizate înainte de finalul anului. Situația riscă să devină și mai dificilă dacă nu se vor lua măsuri coordonate care să țină cont atât de protejarea speciei, cât și de siguranța comunităților.

Recomandările specialiștilor pentru turiști

Pentru a preveni incidentele, autoritățile și experții în fauna sălbatică recomandă următoarele:

• Nu hrăniți urșii, indiferent cât de pașnici par.
• Nu vă apropiați de animale pentru fotografii sau observații de aproape.
• Nu lăsați resturi de mâncare în zonele montane.
• Evitați interacțiunea directă și păstrați o distanță sigură.

Ursul brun are un comportament imprevizibil, mai ales când este însoțit de pui sau când se simte amenințat. Aparenta docilitate poate fi înșelătoare.

Creșterea constantă a populației de urși și apropierea lor de zonele frecventate de turiști ridică întrebări serioase privind gestionarea faunei sălbatice din România. Transfăgărășanul, simbol al turismului montan, se află la intersecția dintre atracție și risc. Este nevoie de acțiuni rapide și echilibrate, care să protejeze natura fără a periclita siguranța publică.

Un dialog deschis între autorități, localnici, turiști și experți poate fi primul pas pentru o coexistență mai sigură între oameni și sălbăticie.