Proiect bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei câștigă susținere în Senatul SUA
Un proiect de lege bipartizan care vizează înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei a câștigat sprijin semnificativ în Senatul american și ar putea fi votat înainte de vacanța legislativă din august, potrivit CNN. Inițiativa prevede impunerea de tarife ridicate pentru importurile din țările care achiziționează resurse energetice – uraniu, gaze și petrol – din Federația Rusă.
Proiectul, susținut de peste 80 de co-inițiatori, este promovat de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), și beneficiază de o formulare care oferă președintelui Statelor Unite o marjă limitată de a suspenda sancțiunile, în funcție de circumstanțe.
Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a precizat că se menține un dialog constant cu Casa Albă în privința proiectului, adăugând că adoptarea sa depinde și de poziția președintelui Donald Trump. „Echipa noastră a ținut legătura cu a lor în mod regulat”, a declarat Thune, care a confirmat că președintele analizează în prezent conținutul legislației.
Senatorul Graham a subliniat că scopul său este ca pachetul legislativ să ajungă la Biroul Oval înainte de vacanță. „Președintele consideră că proiectul poate fi util. I-am explicat că i-am inclus o derogare în text pentru a-i oferi o anumită flexibilitate”, a declarat acesta.
Co-sponsorul democrat Richard Blumenthal a precizat că puterea de derogare a președintelui este „foarte limitată și constrânsă”, fiind însoțită de condiții clare și verificabile.
Contextul geopolitic
Potrivit expertei în securitate Iulia Joja, cercetătoare la Middle East Institute și cadru didactic la Universitatea Georgetown, proiectul de lege ar putea limita capacitatea Rusiei de a-și reface arsenalul militar pe termen lung, într-un moment în care Moscova continuă atacurile asupra centrelor urbane din Ucraina. Joja atrage atenția că mesajele Rusiei rămân ferme și constante, inclusiv refuzul de a recunoaște suveranitatea Ucrainei.
Totodată, Joja a remarcat lipsa unei direcții clare și consistente din partea Statelor Unite în ultima perioadă. Ea a semnalat oprirea temporară a unor livrări de armament către Ucraina – inclusiv echipament aflat deja pe teritoriul Poloniei – și incertitudinile legate de motivele acestei decizii.
„Pe 4 iulie, de Ziua Americii, Rusia a lansat cel mai intens atac cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate. A fost un semnal clar transmis direct Statelor Unite”, a declarat Joja pentru Adevărul.
Deși președintele american a declarat recent că va sprijini Ucraina cu sisteme Patriot de apărare antiaeriană, experta avertizează că amenințarea principală o reprezintă rachetele de croazieră și balistice, iar răspunsul concret al administrației americane este în continuare așteptat.
În acest context, avansarea proiectului de lege în Senat este privită ca un posibil semnal de consolidare a poziției americane în fața acțiunilor Rusiei, cu potențial de influență asupra partenerilor europeni și a țărilor care mențin legături comerciale cu Moscova.