„Boala Legionarului”, în creștere în Europa și România: riscuri asociate cu instalațiile de climatizare și sistemele de apă
Legioneloza, o infecție cauzată de bacteria Legionella pneumophila, a înregistrat o creștere semnificativă la nivel european în ultimii ani. Boala este cunoscută pentru manifestările sale respiratorii, în special o formă severă de pneumonie, denumită și „boala legionarului”.
Conform datelor publicate de autoritățile sanitare europene, numărul cazurilor de legioneloză a crescut anual cu aproape 9% în Spania, în timp ce mortalitatea asociată a înregistrat o creștere de peste 11%. În perioada 2016–2023, în această țară s-au raportat peste 800 de decese. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate între lunile iunie și noiembrie.
Boala este contractată prin inhalarea aerosolilor contaminați – particule fine de apă provenite din surse precum instalațiile de climatizare, vaporizatoarele de pe terase, piscinele, dușurile sau turnurile de răcire. Bacteria se dezvoltă în special în ape stagnante aflate la temperaturi între 20 și 45 de grade Celsius.
Grupurile cu risc crescut sunt persoanele de peste 65 de ani, fumătorii și cei cu afecțiuni respiratorii sau sistem imunitar compromis. Potrivit specialiștilor, bărbații sunt afectați de trei ori mai des decât femeile.
În România, autoritățile atrag atenția asupra unei posibile subraportări a cazurilor, din cauza diagnosticării dificile și a lipsei unor metode rapide de testare în unele spitale. Deși boala este supusă raportării obligatorii, în 2018 au fost înregistrate oficial doar 62 de cazuri.
Boala poate evolua în două forme clinice: o formă severă de pneumonie (boala legionarului) și o formă mai ușoară, febra Pontiac, care nu necesită tratament și se remite spontan.
Legionella nu se transmite de la om la om, ci exclusiv din mediul înconjurător, prin inhalarea aerosolilor contaminați. Specialiștii recomandă monitorizarea și igienizarea periodică a instalațiilor de apă și climatizare, în special în unități turistice, spitale și clădiri publice.
Tratamentul constă în administrarea de antibiotice, iar un diagnostic timpuriu poate reduce semnificativ riscul de complicații.