Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este marcată anual pe 20 iulie, zi dedicată Sfântului Ilie Tesviteanul, protectorul spiritual al piloților.
Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este celebrată în fiecare an pe 20 iulie, dată care coincide cu sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, considerat ocrotitor spiritual al aviatorilor.
Cu acest prilej, duminică, 20 iulie 2025, la Monumentul Eroilor Aerului din Piața Aviatorilor din București, este programată o ceremonie militară și religioasă, care va începe la ora 10:00.
Evenimentul va include zboruri demonstrative susținute de aeronave militare ale Forțelor Aeriene Române – F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, AN-30, IAK-52, IAR-330, IAR-99 –, dar și de elicoptere EC-135 SMURD, S-70M BlackHawk și aeronava Learjet 75 a Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, vor participa elicoptere SA-365 Dauphin ale Serviciului Român de Informații, un avion Boeing 737 TAROM, aeronave Extra 300 ale Aeroclubului României și avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene.
Repere istorice ale aviației române
Aviația militară română a luat naștere în 1910, odată cu zborul primului avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu și construit de Arsenalul Armatei. În anul următor au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912 a fost înființată prima școală de zbor. Prima lege privind organizarea aeronauticii a fost adoptată în 1913, iar în 1915 a fost creat Corpul de Aviație, devenit armă de sine stătătoare.
În perioada Primului Război Mondial, aviația română a avut un rol activ în campaniile din sudul Moldovei, îndeplinind misiuni de recunoaștere, atac aerian și apărare antiaeriană. În paralel, a fost înființată și artileria antiaeriană, aflată sub comanda Cetății București.
Anii 1920 și 1930 au fost marcați de dezvoltarea instituțională a aviației și de înființarea unor noi structuri de comandă, culminând în 1936 cu apariția Ministerului Aerului și Marinei. După al Doilea Război Mondial, în 1950, aviația militară a fost redenumită Forțele Aeriene Militare, trecând apoi printr-un proces de modernizare tehnologică.
În deceniile următoare, Forțele Aeriene Române au fost dotate cu avioane cu reacție, elicoptere, rachete sol-aer și stații radar. În 1962 a fost introdus în dotare avionul MiG-21, iar între 1971 și 1985 au fost dezvoltate mai multe prototipuri de aeronave în România, printre care IAR 93 și IAR 99.
O etapă simbolică a fost participarea cosmonautului Dumitru Prunariu la misiunea spațială Soiuz-40 în 1981, unde a efectuat experimente științifice românești.
După 1990, Forțele Aeriene Române au trecut printr-o reorganizare amplă, concretizată în 2000 prin înființarea Statului Major al Forțelor Aeriene. În același timp, România și-a consolidat poziția în cadrul structurilor internaționale de securitate, prin participarea Forțelor Aeriene la misiuni în teatre de operații din Bosnia, Afganistan sau zona Baltică.
De asemenea, a fost creat Muzeul Național al Aviației Române (1990), iar din 1998 este publicată revista „Cer Senin”, dedicată promovării activității Forțelor Aeriene.
Ziua Aviației Române în prezent
Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este un moment de recunoaștere publică a rolului jucat de aviație în apărarea națională, dar și un prilej de comemorare a celor care și-au pierdut viața în slujba acestei arme. Ceremoniile organizate includ, anual, depuneri de coroane de flori, demonstrații aeriene și evenimente culturale.