Percepții nostalgice despre comunism: realitate sau mit? Studiu INSCOP și o dezvăluire documentată contrazic imaginea idealizată a trecutului
Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) relevă o creștere semnificativă a nostalgiei față de perioada comunistă.
Reprezentantul ziarului Semnal a fost prezent la evenimentul organizat, astăzi, de IICCMER la Guvernul României și vă prezintă concluziile:
- 55,8% dintre români consideră că regimul comunist a fost benefic pentru țară;
- 66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun;
- 48,4% susțin că se trăia mai bine în comunism;
- 85,1% dintre respondenți afirmă că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989.
Totuși, această ultimă percepție este contrazisă de o investigație istorică făcută publică de istoricul Mihai Demetriade, consilier superior în cadrul CNSAS. El a readus în atenție un caz documentat din anii ’80 care pune sub semnul întrebării calitatea reală a alimentelor consumate în acea perioadă.
Cazul „adezivului alimentar”: Mezeluri contaminate și substanțe toxice în produsele de larg consum
Marilena Vasile, inginer chimist la Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Mărfurilor, a descoperit în 1982 că mai multe tipuri de mezeluri comercializate în București și Ploiești conțineau un compus toxic numit „fosfoliant” – un adeziv industrial produs la Combinatul de Îngrășăminte Chimice Valea Călugărească.
Sub presiunea reducerii importurilor, regimul comunist a permis utilizarea acestui adeziv în industria alimentară, în ciuda riscurilor grave pentru sănătate. Analizele realizate la mai multe laboratoare de stat au confirmat prezența unor niveluri periculoase de substanțe radioactive și metale grele:
- Uranium-238: de până la 73 de ori mai mult decât limita admisă;
- Radiu-226: până la 60 de ori peste limita sanitară;
- Plumb: peste limita legală;
- Arsen: de șase ori mai mult decât nivelul considerat sigur;
- Fluor: în concentrații care generau „efecte toxice cumulative”.
Efectele asupra sănătății – în special asupra copiilor și femeilor însărcinate – erau potențial cancerigene și provocau malformații congenitale. Deși problema a ajuns la cele mai înalte niveluri ale aparatului de stat, inclusiv la Nicolae Ceaușescu, folosirea substanței nu a fost oprită imediat.
Memoria colectivă vs. realitatea documentată
Acest exemplu istoric ilustrează discrepanța dintre percepțiile publice actuale și realitatea din arhivele regimului comunist. IICCMER atrage atenția că lipsa educației istorice și proliferarea pe rețelele sociale a unor materiale pro-comuniste pot contribui la distorsionarea memoriei colective.
În acest sens, Institutul a depus o plângere la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) privind rețele online care promovează conținut nostalgic, inclusiv videoclipuri despre cultul lui Nicolae Ceaușescu. Unele dintre acestea au acumulat sute de mii sau chiar milioane de vizualizări, în special în rândul tinerilor.
Potrivit IICCMER, fenomenul necesită o reacție urgentă și coordonată la nivel educațional, instituțional și societal, pentru a preveni idealizarea unui regim marcat de abuzuri, cenzură și represiune.