Seceta lovește din nou: Culturi compromise și puține soluții în județele Olt și Dolj

Fermierii din sudul țării se confruntă, și în 2025, cu efectele devastatoare ale secetei. Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt afectate în proporții semnificative în județele Olt și Dolj, iar autoritățile locale încep deja să primească notificări privind pagubele. În lipsa unor măsuri clare din partea statului, agricultorii caută și alternative viabile pentru viitor.

Situația din teren: pagube majore, incertitudine totală

La Direcțiile Agricole Județene (DAJ) au început să sosească primele notificări din partea fermierilor care semnalează pierderi masive. În județul Olt, de exemplu, porumbul este considerat complet calamitat în anumite zone, iar floarea-soarelui este afectată în proporție de aproximativ 70%.

„Porumbul e calamitat 100%, și floarea e în jur de 70%, de floare se mai alege ceva. Dar ministerul nu ne-a comunicat nimic cu seceta. Lucrăm în întuneric, nu știm nimic sigur”, a declarat Ion Drăgoi, directorul DAJ Olt.

Deși autoritățile locale au început să adune documente și să formeze comisii pentru constatarea pagubelor, nu există încă o comunicare oficială privind eventuale compensații sau sprijin financiar, așa cum s-a întâmplat în 2024.

Birocrație fără finalitate?

Procedura prevede ca fermierii să notifice primăriile, care întocmesc rapoarte operative și le trimit către direcțiile agricole. Acolo sunt formate comisii care verifică la fața locului situația, întocmesc procese verbale și le introduc în registrul operativ. Ce urmează, însă, rămâne neclar.

„Poate să rămână așa dosarul, deocamdată nu știm”, a adăugat Drăgoi.

Anul trecut, statul a acordat 1.000 lei pe hectar pentru culturile afectate în proporție de 100%. În 2025, nu există încă vreun anunț oficial privind o măsură similară.

Situație similară în Dolj

Și în Dolj, fermierii se confruntă cu probleme similare. În unele zone, au fost declarate calamitate chiar și suprafețe de grâu și rapiță, în timp ce notificările pentru porumb și floarea-soarelui sunt în plină desfășurare.

„Sudul județului e foarte afectat. Porumbul e până la 100%, iar floarea-soarelui de la 50% și până la 80-90%. La acest moment avem echipele în teren”, a declarat Romulus Sorin Agapie, directorul DAJ Dolj.

Impactul nu se resimte doar asupra fermierilor, ci și asupra proprietarilor de terenuri, care vor primi mai puțină arendă din cauza scăderii producției.

„Probabil că ne vom opri la 1.000 kg arenda, nu mai sărim la 1.200, cât am vrut inițial”, spune unul dintre fermierii afectați, Păunescu.

Ce urmează? Culturi alternative, soluții pe termen lung

Confruntați cu incertitudinea climatică și cu lipsa infrastructurii de irigații, mulți fermieri caută soluții alternative. Unele suprafețe, aflate teoretic în zone irigabile, nu beneficiază de acest avantaj, fie din cauza lipsei de echipamente, fie din alte constrângeri.

Printre soluțiile discutate: culturile intensive pe suprafețe mai mici, care pot aduce profit mai mare și permit instalarea sistemelor de irigare prin picurare. Legumele, afinele sau chiar culturi speciale precum ricinul sunt testate deja de unii agricultori.

„Culturi de legume, afine, alte plante care se pot face, în 100 hectare, cât fac în 1.000 cereale. Intensive și să-mi permit să fac și irigare prin picurare”, a precizat fermierul Păunescu.

Ricinul – o cultură cu potențial

Printre culturile testate se numără și ricinul, utilizat în industria farmaceutică, cosmetică și a uleiurilor tehnice. Deși adaptat condițiilor locale, rămân probleme legate de combaterea buruienilor, din lipsa erbicidelor adecvate. Cultura poate deveni profitabilă după depășirea acestor dificultăți și după dezvoltarea capacităților de procesare.

Seceta din 2025 readuce în discuție vulnerabilitatea agriculturii românești în fața schimbărilor climatice. Lipsa unui plan clar de sprijin și infrastructura agricolă precară complică și mai mult situația fermierilor. În lipsa unor măsuri urgente, singura soluție pare adaptarea — cu riscurile și investițiile pe care le presupune