Ce rol ar putea juca România în viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina intră într-o nouă etapă, iar discuțiile privind eventualele garanții de securitate pentru Kiev capătă o importanță majoră în negocierile internaționale. În timp ce Statele Unite și partenerii europeni discută despre formule similare Articolului 5 din Tratatul NATO, România ar putea contribui, dar cu un rol limitat, susțin experții consultați de „Adevărul”.

Profesorul Sergiu Mișcoiu, politolog decorat de statul francez pentru activitatea sa academică, consideră că Bucureștiul nu are posibilitatea de a oferi garanții individuale, ci doar de a se alinia deciziilor luate la nivelul NATO și al coaliției occidentale. „România poate participa prin sprijin logistic, material, militar și, dacă se va decide astfel, chiar prin trimiterea de trupe într-o forță-tampon. Totuși, acest scenariu este puțin probabil”, a explicat Mișcoiu.

În opinia sa, este mult mai realist ca garanțiile să includă formule precum zone de excludere aeriană, schimburi extinse de informații sau mobilizarea rapidă a unor contingente aflate deja în regiune.

De partea sa, generalul (r) Dan Grecu, fost comandant cu misiuni în Irak, Afganistan și Eritreea, atrage atenția că România trebuie să continue sprijinul acordat Ucrainei, dar nu ar fi în măsură să-i ofere garanții proprii. „Riscurile unei participări directe cu trupe ar fi foarte mari, inclusiv din cauza proximității cu Rusia. România ar fi mult mai expusă decât alți aliați aflați la mii de kilometri distanță”, a precizat ofițerul.

În prezent, potrivit declarațiilor oficiale, doar Statele Unite ar putea garanta singure securitatea Ucrainei, însă orice acord va trebui negociat și asumat la nivel internațional. România, spun experții, poate contribui, dar rolul său va fi unul complementar, în cadrul unei coaliții mai largi.