Festivalul Mamaia 2025 aduce, din nou, bucuria muzicii la malul mării

Cel mai longeviv și iubit festival de muzică din România, Festivalul Mamaia, își deschide porțile la sfârșitul acestei săptămâni, în Piațeta Perla din centrul stațiunii. Ajuns la ediția cu numărul 62, evenimentul continuă tradiția începută în 1963, când scena de la malul mării aducea pentru prima oară în fața publicului românesc tinere talente și creații muzicale originale.

De-a lungul decadelor, pe scena Festivalului Mamaia s-au lansat nume care au devenit ulterior repere ale muzicii românești: Corina Chiriac, Angela Similea, Dida Drăgan, Luminița Dobrescu, Monica Anghel, Gabriel Cotabiță, dar și artiști ai noilor generații.

Festivalul Mamaia 2025 – O poveste de peste șase decenii: libertate, șlagăre și speranță

Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” (născut în 1963) este mai mult decât un concurs de muzică: a fost și rămâne o oază culturală a libertății într-o Românie în care muza și libertatea creatoare erau adesea îngrădite. Inițiat în februarie 1963 de Consiliul Muzicii din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, festivalul și-a desfășurat prima ediție între 25 și 29 august în Teatrul de Vară „Ovidiu”, inaugurat special cu acea ocazie.

Primul festival a adus în fața publicului 16 melodii selectate din peste 443 de lucrări. Din numele celebre care au urcat atunci pe scenă se numără Margareta Pâslaru, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Ioana Radu, Florin Bogardo – artiști care vor deveni piloni ai muzicii românești. Printre câștigători: „Zorile” (Temistocle Popa – Luigi Ionescu & Constantin Drăghici), „Spre soare” (George Grigoriu – Doina Badea), „Oglinzile mării” (Eugen Teger – Doina Badea & Constantin Drăghici), „Aș vrea iar anii tinereții” (H. Mălineanu – Ioana Radu & Dorina Drăghici), „Cum e oare?” (Florin Bogardo – Margareta Pâslaru & Gigi Marga).

Încă de la primele ediții, festivalul a fost organizat după modelul destinului artistic participativ al Sanremo – piesele erau interpretate în două versiuni diferite, pentru a scoate în evidență calitatea prin diversitate interpretativă.

În următoarele ediții ale anilor ’60 și începutul anilor ’70, Mamaia a continuat să fie poarta de lansare pentru artiști precum Anda Călugăreanu, Angela Similea, Dida Drăgan, Aura Urziceanu, Mirabela Dauer, Mihai Constantinescu. Șlagăre născute aici – „Să nu uităm să iubim trandafirii”, „Of, inimioară”, „După noapte vine zi”, „Încrederea” – au răsunat în case și piețe ca ecouri de libertate și romantism.

Anii ’70 au însemnat lansarea unor nume mari – Corina Chiriac, Mihaela Runceanu, Adrian Romcescu. Melodii precum „Copacul”, „Ai apărut ca o poveste”, „Melodiile dragostei” sau „Revederea” au făcut parte din patrimoniul etern al muzicii românești.

În 1976, festivalul este suspendat, în parte ca urmare a criticilor dure ale lui Adrian Păunescu la adresa organizării și...„lipsei de viață” a pieselor premiate, generând decizia de oprire a organizării.

După o pauză de șapte ediții, Mamaia revine în 1983, cu secțiunile Creație și Interpretare, cu orchestră și spectacole de gală regizate, cu regie artistică modernă. Odată cu ediția Mamaia’83, TVR transmite în direct în… culoare! – fiind printre ultimele țări europene care adoptă televiziunea color.

Ediția ‘83 are momente memorabile: Corina Chiriac câștigă Marele Premiu cu „Nimic nu poate învinge iubirea” (Marius Țeicu), iar Marina Voica, Mirabela Dauer, Dan Spătaru cuceresc publicul cu hituri devenite clasice. „Strada speranței”, lansată atunci, a făcut imediat înconjurul României.

Anii ’90 aduc o explozie de libertate artistică: după Revoluție a fost introdusă secțiunea Șlagăre (1991), au apărut secțiuni noi (rock Teo Peter din 2011), iar un nou val de artiști – Loredana Groza (câștigătoare la 16 ani în 1986 cu „Mă întreb ce să fac?”), Laura Stoica, Mădălina Manole – au consolidat statutul Festivalului ca spațiu cultural liber și inovator.

După 2012, festivalul intră din nou într-o perioadă de absență, până la revenirea spectaculoasă din 2023, cu ediția aniversară de 60 de ani, care readuce scene, emoții, nostalgii și speranță.

Festivalul Mamaia 2025 continuă acest drum lung: între amintirea șlagărelor, libertatea culturală sub regim și noi generații care urcă acum pe aceeași scenă.

Primele trei seri ale ediției din acest an, între 22 și 24 august, sunt dedicate muzicii ușoare. Concursul se desfășoară pe două secțiuni – Interpretare și Creație –, iar pe scenă vor urca atât tineri aflați la început de drum, cât și compozitori consacrați.

Prezentatorii sunt Anca Țurcașiu și Aurelian Temișan, iar în juriu se regăsesc personalități ale muzicii și televiziunii, printre care Liana Stanciu. „Sunt foarte mulți tineri talentați, anul acesta s-au înscris mai mulți la Interpretare decât la Creație, iar la Creație avem câteva nume cu greutate”, a subliniat aceasta.

Serile vor fi completate de recitaluri ale unor artiști foarte iubiți. Vineri, 22 august, programul cuprinde recitalurile Catinca Leu, Lidia Buble și Paul Surugiu Fuego, care revine pe scena unde a debutat în 1993, într-un moment special alături de laureate ale edițiilor trecute: Marina Florea, Gina Pătrașcu, Simona Florescu, Ileana Șipoteanu, Sanda Ladoși, Denis Ștefănescu și Carmen Trandafir.

Amfitrionul va fi Octavian Ursulescu, cel care a prezentat peste 15 ediții ale festivalului.

Sâmbătă, 23 august, vor cânta Marina Voica, Daniel Iordăchioaie, Marcel Pavel, Monica Anghel, Dida Drăgan și Adrian Daminescu, iar duminică, 24 august, Cristian Faur, Corina Chiriac, Nico, Andrei Ursu și Andia.

În perioada 27–29 august, Festivalul Mamaia se transformă într-o celebrare a cântecului și dansului popular românesc. Trei seri cu tematici distincte – minorități etnice, cântece românești cu participarea publicului și un omagiu adus seniorilor folclorului – vor aduce pe scenă ansambluri, soliști și formații din toate colțurile țării. „Pentru telespectatori am o invitație deschisă către trei seri care înseamnă trei idei diferite. Prima seară este a minorităților, a doua e dedicată cântecelor românilor, iar a treia seniorilor folclorului românesc”, a declarat realizatoarea TVR Iuliana Tudor.

Organizatorii promit o ediție spectaculoasă, cu orchestră live, proiecții multimedia și decoruri moderne. „Festivalul Mamaia este, dacă aș putea spune așa, un bun de patrimoniu național. Face parte din identitatea noastră, a Dobrogei și a Constanței, face parte din istoria noastră și ajută la promovarea culturii”, a subliniat Răzvan Filipescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța.

Toate cele șase seri ale festivalului vor fi transmise în direct de TVR 2, partener tradițional al evenimentului. Cu o istorie de peste șase decenii, Festivalul Mamaia rămâne scena unde se întâlnesc trecutul, prezentul și viitorul muzicii românești.