Prahova, Argeș și Suceava, în topul județelor afectate de o reducere a posturilor din administrație cu 40%
O analiză publicată de Guvern arată că județele Prahova, Argeș și Suceava s-ar număra printre cele mai afectate în cazul în care numărul maxim de posturi din administrația locală ar fi redus cu 40%.
La nivel național, o astfel de măsură ar duce la concedierea a 13.098 de angajați, adică 10% din totalul posturilor ocupate în prezent. Reducerea ar viza 1.655 de unități administrativ-teritoriale, reprezentând 51% din totalul acestora.
Cele mai mari pierderi de posturi ar fi înregistrate în:
- Prahova – 724 posturi,
- Argeș – 649,
- Suceava – 627,
- Mureș – 513.
Și Bucureștiul ar fi serios afectat, cu 709 posturi eliminate.
La polul opus, cele mai puține reduceri s-ar înregistra în județele Bihor (53), Tulcea (60), Bistrița-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136), Călărași (138) și Brăila (141).
Dacă se analizează procentual, județele cele mai lovite de măsură ar fi Galați (17%), Argeș și Sălaj (16%), Mehedinți și Prahova (15%). Printre cele mai puțin afectate s-ar afla Bihor (2%), Tulcea (4%), Arad, Bacău și Vaslui (câte 5%).
În ceea ce privește numărul de primării obligate să reducă personal, primele locuri sunt ocupate de județele: Buzău (69), Prahova (68), Dolj și Iași (65 fiecare), Dâmbovița și Vrancea (62), Galați (61), Argeș (58) și Mureș (56).
Detaliile complete pentru fiecare localitate pot fi consultate pe site-ul Guvernului: gov.ro/aal.
Premierul Ilie Bolojan a precizat marți că o reducere de 25% a numărului maxim de posturi ar avea „efecte aproape nule”, pentru că ar viza în principal locuri de muncă vacante sau care nu au fost niciodată înființate.
Acesta a explicat că administrația locală din România este structurată pe baza unui plafon de posturi, calculat în funcție de numărul locuitorilor din fiecare unitate administrativ-teritorială. În realitate, multe primării au organigrame mai mici decât limita permisă.
În prezent, plafonul legal este de aproximativ 190.000 de posturi, însă prin organigrame au fost aprobate 164.000. Din acestea, doar 129.000 sunt ocupate, restul fiind vacante.
„Aproximativ 61.000 de posturi – adică 32% – sunt neînființate sau vacante. De aceea, o reducere mai mică de 30% nu ar produce efecte reale. În cazul unei reduceri de 25%, ar fi vorba practic doar despre eliminarea unor posturi fictive și a celor neocupate”, a transmis Guvernul.