Procurorul general Alex Florența a declarat, marți, că România a fost vizată de campanii hibride de amploare în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Atacurile au inclus acțiuni cibernetice, campanii de dezinformare și micro-targetare a populației, cu scopul de a influența votul și de a destabiliza societatea. Potrivit anchetelor, beneficiarul direct al acestor acțiuni a fost fostul candidat independent la președinție, Călin Georgescu.

România – țintă „predilectă” în 2024

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde concluzia că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024. Actorii ostili au urmărit modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației”, a afirmat procurorul general Alex Florența.

Acesta a explicat că atacurile s-au desfășurat printr-o combinație de campanii de propagandă, campanii online pe rețele sociale, atacuri informatice și acțiuni de influențare directă a electoratului.

Peste 85.000 de atacuri cibernetice

Conform datelor Parchetului General, infrastructura electorală din România a fost vizată de peste 85.000 de atacuri cibernetice în perioada electorală. „Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. Cu referire strictă la procesul electoral, trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea unor credențiale, în special din partea autorității electorale centrale și a Biroului Electoral Central, multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a precizat Florența.

Beneficiarul campaniei: Călin Georgescu

Întrebat dacă aceste campanii au sprijinit vreun candidat, procurorul general a răspuns fără echivoc: „Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend (…) a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, referindu-se la fostul candidat independent Călin Georgescu.

Campaniile au inclus utilizarea unor rețele de boți, conturi false, influenceri corupți și conținut generat de inteligența artificială. Mesaje pro-Georgescu au fost viralizate masiv pe rețelele sociale, inclusiv prin hashtaguri precum #revoluție sau apeluri la „curățenie generală”.

Tehnici de inginerie socială și manipulare online

Florința a explicat că atacurile au exploatat vulnerabilitățile audiențelor românești prin folosirea platformelor sociale și prin tehnici de inginerie socială. „S-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât și prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației”, a precizat procurorul general.

Campaniile au inclus sondaje false, pagini web care imitau site-uri oficiale, dar și conținut manipulator generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Au fost identificate peste 2.000 de pagini de Facebook care difuzau astfel de materiale.

Războiul hibrid, „mai perfid” decât războiul clasic

Procurorul general a atras atenția asupra pericolului pe termen lung al acestor atacuri: „Războiul hibrid, prin comparație cu războiul tradițional, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample de influențare a modului de derulare a vieții sociale și economice a unui stat.”

Acesta a subliniat că fenomenul nu s-a încheiat și că România continuă să fie vizată de astfel de agresiuni, care îmbină propaganda, atacurile cibernetice și manipularea opiniei publice.