Trump face lobby pentru Premiul Nobel pentru Pace. Comitetul norvegian, sub presiune internațională
Președintele american Donald Trump și-a mobilizat întreaga echipă diplomatică pentru a obține Premiul Nobel pentru Pace, într-o campanie intensă care a atras atenția comunității internaționale. În centrul deciziei se află Comitetul Nobel Norvegian, format din cinci membri numiți de Parlamentul de la Oslo, care a deliberat deja asupra câștigătorului.
Potrivit The Times, echipa de campanie a lui Trump, condusă de omul de afaceri Steve Witkoff, a încercat să convingă comitetul că o astfel de distincție ar fi „o recunoaștere majoră a realizărilor diplomatice americane”. Secretarul de stat Marco Rubio ar fi contactat mai mulți oficiali europeni pentru a susține candidatura, iar Trump însuși a discutat cu fostul secretar general NATO, Jens Stoltenberg, în prezent ministru norvegian al finanțelor.
Totuși, experții avertizează că presiunile exercitate asupra comitetului pot avea un efect invers.
„Acum un an ar fi fost de neconceput ca un președinte american să exercite astfel de presiuni. Astăzi este posibil… și ar putea să se întoarcă împotriva sa”, a spus analistul Kristoffer Ronneberg.
Premiul Nobel pentru Pace urmează să fie decernat la Oslo, la ora locală 11:00 (12:00 în România). Decizia a fost luată încă de luni, înainte ca Trump să anunțe încheierea unui armistițiu în Gaza.
Cine sunt cei cinci membri ai Comitetului Nobel
Jørgen Watne Frydnes, actualul președinte al Comitetului, este cel mai tânăr lider din istoria instituției. Fost activist pentru drepturile omului și coordonator al memorialului de la Utoya, Frydnes este considerat echilibrat și apolitic, deși are legături cu Partidul Laburist norvegian.
Asle Toje, analist conservator, este singurul membru perceput ca fiind favorabil lui Trump. A participat la inaugurarea președintelui în 2017 și a descris evenimentul drept „o petrecere grozavă”. În interiorul comitetului, opiniile sale pot influența discuțiile, însă lobby-ul agresiv al echipei Trump ar putea produce o reacție de respingere.
Anne Enger, fostă lideră a Partidului Centru, este cea mai experimentată membră și cunoscută pentru pragmatism. Ea tinde să evite deciziile radicale și este văzută drept un factor de stabilitate în comitet.
Gry Larsen, fost politician laburist și actuală directoare a unei organizații umanitare, a criticat în trecut tăierile bugetare făcute de administrația Trump în domeniul ajutorului internațional. Poziția sa față de politica externă americană este rezervată.
Kristin Clemet, fost ministru al educației și lider al unui think tank liberal, a avut în trecut poziții critice la adresa lui Trump, însă este considerată moderată și orientată spre consens.
Favoriții pentru Premiul Nobel
Pe lista scurtă s-ar afla, potrivit presei britanice, Yulia Navalnaya, văduva opozantului rus Alexei Navalnîi, precum și UNRWA (agenția ONU pentru refugiații palestinieni) și organizații umanitare din Sudan.
Deși planul de pace pentru Gaza promovat de Trump a fost apreciat de unii diplomați, experții consideră că deciziile sale controversate – reducerea ajutorului extern, atacurile la adresa energiei verzi și declarațiile privind anexarea Groenlandei – ar putea cântări negativ.
„Un premiu pentru Trump ar fi de neconceput și ar putea declanșa apeluri populare pentru reformarea completă a procesului Nobel”, a declarat un oficial european citat de The Times.
Comitetul Nobel a mai acordat în trecut distincția unor lideri politici controversați, precum Theodore Roosevelt sau Henry Kissinger, însă rareori în contextul unei asemenea presiuni diplomatice directe.