Urmărire penală in rem după comemorarea legionară de la Tâncăbeşti
Procurorii din Buftea s-au autosesizat luni în legătură cu evenimentele din 30 noiembrie de la Tâncăbeşti, unde mai mulţi simpatizanţi ai mişcării legionare au organizat o comemorare în memoria lui Corneliu Zelea Codreanu. Marţi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a anunţat că a fost începută urmărirea penală in rem pentru posibila încălcare a prevederilor OUG 31/2002, act normativ care interzice organizaţiile, simbolurile şi acţiunile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor implicate în genocid, crime împotriva umanităţii sau crime de război.
Conform instituţiei, sesizarea vizează articolul 4, alineatul 2 din OUG 31/2002. Poliţiştii IPJ Ilfov – Poliţia Staţiunii Snagov, coordonaţi de procurorul de caz, continuă cercetările pentru identificarea persoanelor implicate şi stabilirea răspunderii penale.
Tot marţi, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a cerut Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Public, printr-o scrisoare deschisă, să investigheze rapid evenimentele de la Tâncăbeşti. Institutul a subliniat că manifestarea are loc în contextul intensificării discursului instigator la ură şi al creşterii activităţilor extremiste în spaţiul public, aspecte care afectează memoria victimelor Holocaustului şi contravin legislaţiei în vigoare.
În 30 noiembrie, câteva zeci de persoane l-au comemorat pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu în locul unde acesta a fost ucis acum 87 de ani. Potrivit HotNews, Şerban Suru, care se autointitulează lider al mişcării legionare, a susţinut discursuri cu caracter politic. Comemorarea se desfăşoară anual din 1994, deşi legea interzice asemenea manifestaţii din 2002. Anul acesta, autorităţile au instalat garduri de protecţie şi au mobilizat mai multe autospeciale în zonă, iar traficul pe DN1 a fost parţial restricţionat pe durata evenimentului.
OUG 31/2002 interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi promovarea persoanelor implicate în crime de război sau crime împotriva umanităţii. De asemenea, legea nu permite atribuirea numelor acestor persoane unor locuri publice, precum străzi, pieţe sau parcuri.