Amenzi de peste 2,5 milioane de lei pentru poluarea aerului în București și Ilfov
Garda Națională de Mediu a anunțat, joi, că în cursul anului 2025 a aplicat amenzi totale de aproape 2,5 milioane de lei în București și Ilfov, ca urmare a depășirii repetate a limitelor admise pentru particulele în suspensie. Printre entitățile sancționate se numără și Primăria Municipiului București, care nu a respectat măsurile stabilite anterior.
Potrivit instituției, acțiunile de control au vizat monitorizarea și reducerea poluării aerului, în contextul valorilor peste limită pentru PM₁₀ și PM₂.₅ și al întârzierilor administrației locale în elaborarea documentelor strategice. Datele oficiale arată că traficul rutier generează 58,4% din poluare, iar încălzirea rezidențială 27,4%, cele două surse reprezentând împreună peste 84% din emisiile de PM₁₀ din Capitală.
În București, comisarii GNM au efectuat 108 controale la instalații industriale, stații de betoane și șantiere. Au fost aplicate 93 de sancțiuni, totalizând 1.520.000 lei, pentru nereguli precum: lipsa umectării drumurilor de șantier, neutilizarea plaselor antipraf, gestionarea necorespunzătoare a materialelor și deșeurilor, depuneri de praf și emisii necontrolate. Operatorilor li s-au impus măsuri urgente pentru reducerea prafului și întreținerea instalațiilor de filtrare, conform Legii nr. 104/2011.
În județul Ilfov au fost verificați 139 de operatori economici, dintre care 35 au fost amendați, cuantumul sancțiunilor ajungând la 840.000 lei. GNM a desfășurat și acțiuni operative alături de polițiști și jandarmi pentru combaterea arderilor ilegale, folosind drone pentru identificarea zonelor cu incendieri, precum Vidra și Sintești.
Controlul realizat la Primăria Capitalei a scos la iveală absența Planului Integrat de Calitate a Aerului, lipsa unui plan de măsuri urgente pentru episoadele de poluare și întârzieri în realizarea Registrului Spațiilor Verzi. Pentru neîndeplinirea obligațiilor, PMB a fost amendată cu 100.000 lei și obligată să finalizeze documentele strategice restante. Instituția subliniază că lipsa unui registru actualizat al spațiilor verzi afectează gestionarea terenurilor, planificarea extinderii zonelor verzi și capacitatea orașului de a reduce nivelul particulelor în suspensie.