România, trimisă de Comisia Europeană în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea obligațiilor privind monitorizarea calității aerului

Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), acuzând țara noastră că nu respectă obligațiile legale privind monitorizarea calității aerului. Executivul comunitar susține că rețeaua națională de măsurare a poluanților atmosferici este incompletă, insuficientă și nu furnizează date conforme standardelor europene.

Stații prea puține și amplasate greșit

UE impune tuturor statelor membre să dețină rețele de monitorizare bine structurate, formate din stații amplasate în zone cheie: orașe aglomerate, zone industriale sau regiuni cu trafic intens. Potrivit Comisiei, România nu îndeplinește aceste cerințe:

• numărul stațiilor este sub standardele minime,
• unele sunt amplasate incorect, în locuri care nu reflectă nivelul real al poluării,
• datele furnizate sunt incomplete sau nesigure.

Aceste neconformități afectează monitorizarea unor poluanți majori, precum particulele PM10 și PM2.5 – recunoscute pentru efectele grave asupra sistemului respirator –, oxizii de azot, dioxidul de sulf, metalele grele și benzo(a)pirenul, o substanță cancerigenă.

Avertismente ignorate de ani de zile

Procedura de infringement a început în 2017, când România a primit prima notificare oficială. Au urmat:

• 2019 – o nouă avertizare,
• 2023 – aviz motivat, ultimul pas înainte de acțiunea la CJUE.

Deși autoritățile au demarat modernizarea rețelei de monitorizare, Comisia Europeană susține că progresele sunt insuficiente, iar deficiențele persistă.

Consecințe serioase pentru sănătate și pentru stat

Monitorizarea corectă a poluării nu este o simplă obligație birocratică. Datele precise sunt fundamentale pentru adoptarea unor politici eficiente de reducere a poluării – obiectiv esențial în strategia UE pentru 2030.

Fără măsurători corecte, România nu poate evalua riscul real pentru populație și nici nu poate aplica măsuri adecvate pentru reducerea nivelului de poluanți asociați cu boli respiratorii, cardiovasculare sau cancerigene.

Odată sesizată Curtea de Justiție a UE, România riscă:

• obligația de a lua măsuri rapide și eficiente,
• amenzi și penalități financiare zilnice dacă nu se conformează.

Decizia Comisiei subliniază încă o dată necesitatea urgentă a unei rețele de monitorizare moderne, funcționale și conforme standardelor europene, pentru protejarea sănătății publice și respectarea angajamentelor asumate de România în cadrul UE.