Moartea Rodicăi Stănoiu, cercetată de procurori: controverse legate de circumstanțele decesului și relația cu partenerul tânăr

Decesul fostei ministre a Justiției, Rodica Stănoiu, la vârsta de 86 de ani, a intrat sub atenția autorităților după ce apropiați ai acesteia au ridicat semne de întrebare privind circumstanțele morții. Există suspiciuni că fosta demnitară ar fi avut urme de violență și ar fi fost înfometată înainte de a muri, ceea ce a determinat deschiderea unui dosar penal pentru moarte suspectă, la zece zile după deces.

Rodica Stănoiu fusese internată la Spitalul Floreasca la finalul lunii septembrie, după ce își fracturase coastele într-o căzătură. Deși au existat inițial suspiciuni privind loviri sau alte agresiuni, acestea au fost infirmate în urma verificărilor. Cu toate acestea, apropiații fosta ministră critică faptul că nu s-a efectuat autopsia la momentul decesului și că aceasta a fost înmormântată fără slujbă religioasă. Procurorii pot dispune deshumarea pentru efectuarea unei autopsii și stabilirea cauzei exacte a decesului, precum și a eventualelor agresiuni.

Cazul a căpătat și mai multă controversă după ce vila Rodicăi Stănoiu din Mamaia Sat, Năvodari, a fost vandalizată. Cheile proprietății se află în posesia partenerului său, un bărbat cu aproximativ 50 de ani mai tânăr, identificat doar ca Marius. Apropiații susțin că acesta ar fi urmărit-o pe fostă ministră de mai mult timp, iar relația lor a fost una discretă. Magistratul Emilian Stănișor a declarat că nimeni nu știa prea multe despre bărbat și că Rodica Stănoiu s-a izolat în ultimele luni de cercul ei apropiat.

Partenerul Rodicăi Stănoiu, care ar fi moștenit întreaga avere, va fi chemat la audieri. Cei doi ar fi fost împreună în ultimii cinci ani și ar fi oficializat relația în secret. Ultima apariție publică a fostei ministre a fost la funeraliile președintelui Ion Iliescu.

Rodica Stănoiu a fost ministru al Justiției în guvernul Adrian Năstase între 2000 și 2004 și a avut trei mandate de senator. Figura sa a rămas controversată în politica românească, mai ales după ce, în 2014, Înalta Curte a stabilit că a colaborat cu Securitatea între 1963 și 1987, sub pseudonimul „Sanda”.

Anchetatorii continuă cercetările pentru a clarifica toate circumstanțele decesului și eventualele responsabilități ale celor din jurul fostei demnitare.