Salt la conținut
Semnal

Acum 36 de ani, Timișoara aprindea scânteia libertății. „Jos Ceaușescu”, strigătul care a schimbat destinul României

··2 min citire

În decembrie 1989, Timișoara devenea primul oraș liber al României și locul unde mii de oameni au avut curajul să înfrunte dictatura comunistă. „Jos Ceaușescu” a fost strigătul care a declanșat prăbușirea regimului, însă libertatea a fost plătită cu sânge.

Totul a început în seara zilei de 15 decembrie 1989, când câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Maria, în fața locuinței pastorului reformat László Tőkés, pentru a protesta împotriva evacuării acestuia. A doua zi, pe 16 decembrie, numărul manifestanților a crescut, iar din mulțime s-a auzit pentru prima dată lozinca „Jos Ceaușescu”. Protestul local s-a transformat rapid într-o revoltă deschisă împotriva regimului comunist.

Autoritățile au intervenit în forță, încercând să intimideze populația, însă fără succes. Represiunea a devenit extrem de dură în zilele următoare. La 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a convocat o teleconferință cu activul de partid și de stat, anunțând că a dat ordin să se tragă: „Se somează, oricine nu se supune se socotește stare de necesitate și se aplică legea”.

În Timișoara s-au auzit focuri de armă până după miezul nopții. Au avut loc lupte de stradă între civili și militari, au fost incendiate tancuri, TAB-uri și magazine. Pe treptele Catedralei Mitropolitane, copii și tineri scandau „Jos Ceaușescu!”, „Libertate!”, „Vrem o țară liberă!”.

Pe 18 decembrie, în timp ce Ceaușescu pleca într-o vizită oficială în Iran, orașul era sub asediu: vitrine sparte, milițieni și militari pe străzi, oameni obligați să circule fără oprire. În fața catedralei, zeci de tineri au cântat colinde, iar sute de manifestanți li s-au alăturat, fluturând steagul României cu stema comunistă decupată.

În același timp, autoritățile puneau în aplicare operațiunea „Trandafirul”, menită să șteargă urmele represiunii: 43 de cadavre ale victimelor au fost transportate în secret de la Timișoara la București și incinerate la crematoriul „Cenușa”.

Pe 19 decembrie, după două zile de represiune eșuată, demonstranții au ocupat centrul orașului, în Piața Operei. Multe întreprinderi și-au oprit activitatea, au fost organizate mitinguri, iar militarii au fraternizat cu protestatarii, scandându-se „Armata e cu noi!”. Din balconul Operei au fost prezentate revendicările revoluționarilor: eliberarea arestaților, predarea cadavrelor familiilor, demisia lui Nicolae Ceaușescu, libertatea de circulație și a ideilor.

După revenirea din Iran, Ceaușescu a decretat starea de necesitate și a susținut un discurs televizat în care a vorbit despre „elemente huliganice” și „agenturi străine” care ar încerca destabilizarea țării.

În 17 și 18 decembrie 1989, la Timișoara, zeci de oameni au fost uciși și sute răniți de gloanțele armatei și ale forțelor de ordine. Sacrificiul lor a deschis însă drumul spre Revoluția din Decembrie și spre prăbușirea dictaturii comuniste în România.