Judecătorul care a anulat decizia CCR privind alegerile din 2024, prezent la discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan

Judecătorul Mihai Cătălin Constantin, de la Curtea de Apel Ploiești, cunoscut pentru hotărârea prin care a desființat decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, s-a numărat printre magistrații care au participat luni la discuțiile de la Palatul Cotroceni cu președintele României, Nicușor Dan. Întâlnirea a avut loc în contextul scandalului declanșat în sistemul judiciar după apariția unei investigații Recorder.

Potrivit informațiilor disponibile, la întâlnire au fost abordate teme legate de funcționarea justiției, precum și acuzațiile apărute recent în spațiul public cu privire la activitatea unor instituții din sistem.

Parcurs profesional: de la MAI la magistratură

Mihai Cătălin Constantin este magistrat din anul 2008. Conform documentelor Consiliului Superior al Magistraturii, înainte de a intra în magistratură, acesta a activat timp de șapte ani ca ofițer în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

De-a lungul carierei, judecătorul a soluționat mai multe cauze cu impact public. Printre acestea se numără dosarul în care i-a dat câștig de cauză lui Dragoș Călin, președintele Asociației Forumul Judecătorilor din România, într-un litigiu cu președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu.

Prin sentința pronunțată la 20 noiembrie 2023, judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a obligat-o pe președinta ÎCCJ să emită un ordin prin care să acorde lui Dragoș Călin drepturi salariale neplafonate, calculate pe baza valorii de referință sectoriale, începând cu 1 august 2016. Totodată, instanța a dispus ca ÎCCJ și Curtea de Apel București să îi plătească acestuia sporuri salariale în cuantum total de 45%, potrivit publicației Lumea Justiției.

Propunerile formulate la Cotroceni

În cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni, Mihai Cătălin Constantin a propus introducerea unui concurs de admitere în magistratură de tip grilă, axat pe evaluarea gândirii critice. De asemenea, acesta a susținut repartizarea aleatorie a dosarelor de cercetare disciplinară din cadrul Inspecției Judiciare, după modelul aplicat în instanțe.

Citat de QMagazine, judecătorul a explicat că, în perioada în care activa la Tribunalul Ilfov, gestiona anual aproximativ 1.300 de dosare. Pentru a evita intervenirea prescripției în cauzele complexe, el a propus ca „dosarele grele” să fie repartizate unui singur complet, care să se ocupe de acestea până la soluționare, cu termene scurte, astfel încât să fie limitate tergiversările procedurale.

Magistrații prezenți la discuțiile de la Cotroceni

La întâlnirea de luni au participat 11 magistrați:

• Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București
• Alin Bodnar, secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București
• Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești
• Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov
• Liviu Cârneci, judecător la Tribunalul Covasna
• Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
• Laura Deriuș, procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1 București
• Marius Cătălin Vartic, fost procuror DNA, pensionat
• Alexandru Oancea, procuror la Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie, ca urmare a demisiei
• Bogdan Pîrlog, președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, procuror militar
• Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul Tribunalului București și DNA, pensionat în octombrie 2025

Discuții de aproape patru ore

Întâlnirea a început la ora 10.00 și s-a desfășurat pe parcursul a aproape patru ore. La debutul consultărilor, președintele Nicușor Dan a declarat că își dorește „o discuție publică despre sistemul de justiție”, invitând participanții să se prezinte și să își exprime punctele de vedere.

La final, șeful statului a subliniat necesitatea continuării dialogului, afirmând că și persoanele sau instituțiile care s-au simțit vizate de afirmațiile făcute vor avea posibilitatea să răspundă, în aceleași condiții. Ulterior, alți aproximativ 20 de magistrați au participat la consultări separate cu președintele, desfășurate cu ușile închise, aceștia solicitând anonimatul.