Salt la conținut
Semnal

Alcoolul, flagel național: România, lider OCDE la consum și mortalitate evitabilă

··2 min citire

Alcoolul a devenit una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din România, arată raportul OCDE 2025. Țara noastră se află pe primul loc la consumul de alcool pe adult, cu efecte dramatice asupra mortalității, sănătății cardiovasculare și comportamentului tinerilor.

În 2023, consumul mediu pe adult a fost de 12,3 litri de alcool pur, față de media OCDE de 8,5 litri.

România, fruntașă la consumul de alcool

În 2023, consumul mediu pe adult a fost de 12,3 litri de alcool pur, față de media OCDE de 8,5 litri. Creșterea în ultimul deceniu a fost de 30%, iar România deține și cea mai mare rată a consumului episodic excesiv: 11% din populație, cu 20% la bărbați și 3% la femei.

Impact asupra sănătății și decese evitabile

Aproximativ 5% dintre decesele din România sunt atribuite consumului de alcool, comparativ cu 3% în alte state OCDE. Bolile cardiovasculare, infarctul și accidentele asociate consumului de alcool reprezintă principalele cauze. Mortalitatea evitabilă este de 251 decese la 100.000 locuitori, cea mai mare din OCDE, semnalând probleme serioase de prevenție și acces la servicii medicale.

Spitalul Județean Constanța, acuzat de erori medicale grave: Doi copii în moarte cerebrală

Tinerii, victimele cele mai vulnerabile

Raportul OCDE atrage atenția asupra tinerilor, care intră tot mai devreme în contact cu alcoolul și tutunul. 23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile, iar 25% folosesc țigări electronice, valori printre cele mai ridicate din OCDE. Consumul de alcool la vârste fragede crește riscul dependenței, tulburărilor psihice și comportamentului agresiv, având efecte sociale și educaționale pe termen lung.

tigara electronica

Lipsa politicilor naționale eficiente

România nu are o strategie națională coerentă privind consumul de alcool, iar măsurile de prevenție sunt limitate, mai ales în zonele rurale. Chiar dacă există campanii de educație și programe pentru bolile netransmisibile, acoperirea lor este insuficientă, iar implicarea populației redusă. Astfel, factorii de risc comportamentali – alimentație nesănătoasă, sedentarism, fumat, alcool – contribuie la 29% din decesele înregistrate, în timp ce riscurile alimentare sunt asociate cu 16% dintre decese.

femeie alcool

Consecințe sociale și economice

67% dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi, iar doar 40% consumă zilnic fructe și legume. Un român din cinci practică sport de peste trei ori pe săptămână. Acest stil de viață combinat cu consumul ridicat de alcool și tutun accentuează povara asupra sistemului de sănătate și reduce productivitatea și calitatea vieții.