Salt la conținut
Semnal

Abdullah Atas, fugar după zeci de permisii: scandal în sistemul penitenciar și acuzații grave lansate de Sindicatul Europol

··3 min citire

Abdullah Atas, cetățeanul turc condamnat pentru uciderea unui polițist român, se află în centrul unui scandal major, după ce nu s-a mai întors dintr-o permisie acordată în perioada 23–26 ianuarie 2026 și a fost dat în urmărire națională. Cazul a generat reacții dure din partea Sindicatului Europol, care acuză lipsa de transparență și posibile favorizări în acordarea repetată a permisiilor.

Zeci de permisii, fără explicații publice

Sindicatul Europol susține că Abdullah Atas ar fi beneficiat nu de 10, ci de 24 de permisii, acordate pe parcursul detenției, fără ca autoritățile să ofere o explicație clară privind criteriile avute în vedere. Reprezentanții sindicali afirmă că situația este „mult mai gravă” decât s-a comunicat inițial și ridică semne de întrebare asupra modului în care a fost gestionat cazul unui condamnat pentru omor calificat.

Arestat Ag

Acuzații directe la adresa conducerii ANP

Într-o postare amplă pe rețelele de socializare, Sindicatul Europol îl indică pe directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan (Geo) Burcu, drept persoana care ar fi aprobat personal mai multe permisii. Potrivit sindicatului, Burcu ar fi acordat inițial permisii de o zi, iar ulterior, după preluarea conducerii ANP, ar fi aprobat permisii de două, trei sau chiar patru zile.

„Am greșit. Am dezinformat. Ne corectăm! […] Adevărul este mult mai grav. NU 10. CI 24 DE PERMISII”, transmite Sindicatul Europol, acuzând un posibil „sistem” de favorizare.

Fotografia cu Patriarhul Daniel, detonatorul scandalului

Sindicatul Europol a publicat și o fotografie în care Abdullah Atas apare alături de Patriarhul Daniel, sugerând că una dintre permisii ar fi fost acordată pentru o vizită la Patriarhie. Postarea ironizează presupusa convertire religioasă a condamnatului și acuză lipsa de reacție a autorităților după dispariția acestuia.

„Au trecut 4 zile de la fuga criminalului. Nicio explicație. Nicio demisie. Nicio asumare. Doar tăcere”, mai afirmă sindicaliștii.

Poziția Patriarhiei Române: „O legătură forțată”

Patriarhia Română a reacționat prin purtătorul de cuvânt Adrian Agachi, care a respins ferm orice asociere cu acordarea permisiilor. Acesta a explicat că fotografia invocată este una de grup, realizată în urmă cu patru ani, la un concert de colinde susținut de deținuți ai Penitenciarului Rahova.

„Să reținem acest aspect: o fotografie de grup”, a subliniat Agachi, precizând că imaginea a fost ulterior folosită de deținut în demersuri administrative, fără ca Patriarhia să aibă vreo implicare sau responsabilitate.

Argumentul social-filantropic al Bisericii

Reprezentantul Patriarhiei a arătat că activitățile religioase din penitenciare fac parte din misiunea socială a Bisericii și nu pot fi considerate favorizări individuale. El a invocat rolul preoților capelani și caracterul oficial al evenimentelor religioase desfășurate în unități de detenție.

„Nu poți cere Patriarhiei să prevadă viitorul și să știe dinainte cine va ajunge problematic”, a transmis Adrian Agachi.

Ministerul Justiției dispune control de urgență

În urma dispariției lui Abdullah Atas, Ministerul Justiției a anunțat declanșarea unui control de urgență la Penitenciarul București-Rahova, prin Corpul de control al ministrului. Verificările vizează respectarea procedurilor legale, modul de acordare a permisiilor și responsabilitatea personalului implicat.

Ministerul a transmis că va analiza cu maximă seriozitate rezultatele controlului și va lua măsurile legale necesare pentru prevenirea unor incidente similare.

Fugar, posibil ieșit din România

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Abdullah Atas ar fi părăsit teritoriul României și s-ar afla în prezent în Turcia. Polițiștii l-au căutat la domiciliul din Voluntari, fără succes, și continuă demersurile pentru localizarea acestuia.

Abdullah Atas, cunoscut ca „Regele veiozelor”, a fost condamnat definitiv la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, după ce, în 2015, a lovit intenționat cu mașina un polițist aflat într-un filtru rutier, incident soldat cu decesul agentului Gheorghe Ionescu.