Româncele prezente în dosarele Epstein. Ce spun documentele
Româncele prezente în dosarele Epstein: Numele Corinei Tarniță, cercetătoare româncă la Princeton, apare în corespondența asociată lui Jeffrey Epstein într-un context care nu poate fi ignorat: transferuri de mii de dolari către o „fată din România” și referiri directe la „două fete” de la Universitatea din Iași. Documentele publicate recent de Departamentul de Justiție al SUA nu formulează acuzații penale explicite, dar descriu suficient de clar o realitate incomodă: Epstein avea legături funcționale, iar România apare pe fir.
Un email care spune prea mult: „fata din România” și 10.000 de dolari
Într-un schimb de mailuri din 2009, apare formularea explicită: „fata din România, care va primi 10.000 de dolari”, urmată de detalii bancare necesare pentru transfer, inclusiv o adresă din Iași.
În același document apare și o altă plată: 5.000 de dolari, din nou în logica transferurilor rapide și fără explicații publice despre scop.
Aici nu vorbim despre zvonuri, ci despre un fapt simplu: bani, instrucțiuni și o persoană din România, descrisă ca „girl”.
„Cele două fete” din Iași: fraza care ridică toate întrebările
Într-un alt document EFTA, tot din 2009, Jeffrey Epstein cere informații despre România: vrea să știe „de la ce universitate din România au fost luați oamenii”.
Răspunsul Corinei Tarniță este direct:
„Cele două fete erau ambele de la Universitatea din Iași din România.”
Nu există nume, nu există detalii, nu există clarificări. Dar există cuvintele cheie care, în cazul Epstein, nu sunt niciodată neutre:
- „two girls”
- „Romania”
Legătura Corinei Tarniță cu Martin Nowak și contextul Epstein în mediul academic
Corina Tarniță intră în acest tablou printr-un canal foarte precis: Martin Nowak, unul dintre academicienii investigați public pentru relațiile sale cu Jeffrey Epstein. Nowak a fost sancționat de Harvard pentru legăturile cu Epstein, în urma unei investigații interne, iar cazul a devenit un reper despre modul în care Epstein a circulat, ani la rând, în cercuri universitare de elită.
În documentele EFTA, această legătură apare în formă explicită: într-un lanț de corespondență, Epstein cere să afle „care este universitatea din România de unde Nowak a luat oamenii”, iar răspunsul primit indică Universitatea din Iași.
În dosarul Epstein, legăturile nu apar mereu ca întâlniri, ci ca mecanisme: persoane care deschid uși, confirmă detalii, transmit informații. Exact aici apare numele Corinei Tarniță - într-un schimb de emailuri în care Jeffrey Epstein cere lămuriri despre România și despre „oamenii” aduși de Martin Nowak, iar răspunsul indică direct: „cele două fete erau de la Universitatea din Iași”. În paralel, alte documente includ formulări explicite despre transferuri de bani către o „fată din România”, însoțite de date bancare pentru o sumă de 10.000 de dolari. Precizăm faptul că niciunul dintre aceste documente nu descrie o faptă penală în mod direct, dar împreună ridică numeroase semne de întrebare.
Cât de grav e asta?
Documentele analizate nu demonstrează o infracțiune comisă de Corina Tarniță. Nu o acuză nimeni direct de trafic sau exploatare. Dar miile de pagini publicate de autoritățile din SUA indică ceva extrem de concret:
- Rețeaua Epstein nu a fost doar un zvon.
- Epstein avea circuite prin care se mișcau bani și oameni, în special fete.
- Iar în acel circuit apare România.
Romancele din dosarele Epstein: Ce știm (din documente)
- A existat un caz în care o persoană descrisă ca „fată din România” trebuia să primească 10.000 de dolari.
- În același cadru apare și o altă sumă: 5.000 de dolari.
- Există o corespondență în care se discută despre „două fete” provenite de la Universitatea din Iași.
Ce nu știm (și exact asta e problema)
- cine era „fata din România” - care avea cont deschis la BT și care a primit 10.000 de dolari?
- cine erau „cele două fete de la Iași”?
- pentru ce erau banii?
- de ce era nevoie de un intermediar care să transmită date bancare?
Nu știm aceste lucruri pentru că documentele nu le explică. Dar un fapt rămâne: în rețeaua Epstein, astfel de plăți au fost adesea o formă de a le cumpăra tăcerea victimelor rețelei.
Concluzie
Corina Tarniță apare în documente asociate rețelei Epstein în două puncte care nu pot fi cosmetizate:
- bani trimiși către România, cu formularea „girl from Romania” și suma de 10.000 de dolari
- „două fete” de la Universitatea din Iași, confirmate în corespondență
Nu este o condamnare. Nu este o sentință. Dar se nasc o serie de întrebări care nu pot fi ignorate.
În Dosarul Epsein apar mai multe nume legate de România: Ion Nicola, Daniel Siad precum și nume care se potrivesc cu cele ale unor profesori universari din București și Iași.
În dosarul Epstein, simplul fapt că apari într-un lanț de emailuri despre „girls” și transferuri nu te face automat vinovat. Dar te pune într-un loc în care presa nu mai are voie să întoarcă privirea. Și care obligă autoritățile din România să investigheze legăturile dintre România și monstruoasa rețea Epstein.