Fraudă – Angajații CFR au cerut sfaturi juridice de la ChatGPT pentru a ști ce să spună procurorilor
Cuprins:
Fraudă este acuzația pentru care 33 de angajați ai CFR urmează să fie trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, potrivit unui material publicat de clubferoviar.ro. Ancheta vizează o schemă prin care angajații ar fi obținut bani ilegal din vânzarea locurilor la vagoanele de dormit și cușetă, folosind identități ale unor elevi beneficiari de gratuitate.
Mecanismul folosit pentru obținerea banilor
Potrivit procurorilor, angajații blocau în sistem locuri la vagoanele de dormit și cușetă, introducând CNP-urile unor elevi care aveau drept de călătorie gratuită. Ulterior, aceste locuri erau vândute către alți pasageri, în afara sistemului oficial de ticketing. Anchetatorii susțin că pentru aceste sume nu erau emise bilete și nu exista fiscalizare.
Lipsa documentelor fiscale și prejudiciul
Ancheta arată că banii obținuți prin această metodă nu erau înregistrați în contabilitate, ceea ce ridică suspiciuni privind prejudicierea companiei și a bugetului de stat. Procurorii analizează dacă prejudiciul poate fi stabilit chiar și în situațiile în care nu există o pierdere contabilă imediată sau o plângere explicită a părții vătămate.
ChatGPT, consultat pentru strategia de apărare
Un element inedit al dosarului îl reprezintă folosirea aplicației ChatGPT de către unii dintre angajații CFR. Conform stenogramelor incluse într-un dosar de aproximativ 700 de pagini, aceștia cereau inteligenței artificiale sfaturi juridice despre ce răspunsuri să ofere în fața anchetatorilor pentru a-și diminua responsabilitatea penală.
Dialoguri relevante incluse în stenograme
Într-unul dintre schimburile de mesaje, un angajat întreabă ChatGPT cine poate stabili un prejudiciu dacă partea vătămată nu dorește acest lucru. Răspunsul primit menționează că, în cazul unui prejudiciu adus statului sau unei instituții publice, autoritățile pot interveni chiar și fără inițiativa unei persoane vătămate. Alte întrebări vizau situația a 17 locuri blocate în sistem, despre care angajații susțineau că nu ar fi produs un prejudiciu concret.
Argumente sugerate de inteligența artificială
ChatGPT a formulat chiar un punct de vedere justificativ, în care se arată că, în lipsa unui prejudiciu real și a unei legături directe de cauzalitate între acțiune și o pierdere financiară, nu ar putea fi imputată o vină personală. Aceste formulări apar integral în documentele analizate de procurori și fac parte din probele dosarului.