Bucureşti–Ilfov urcă la 187,7% din media UE la PIB per capita şi se apropie de marile capitale europene
Regiunea Bucureşti–Ilfov a atins în 2024 un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), de 187,7% din media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat. Performanţa plasează capitala României la mică distanţă de Bruxelles (190%) şi Praga (191%) şi peste oraşe precum Budapesta sau Viena.
Evoluţia din ultimii ani arată un avans constant al regiunii. Dacă în 2022 Bucureşti–Ilfov se situa la 174% din media UE, iar în 2023 la 181%, în 2024 a ajuns aproape de pragul de 190%. Prin comparaţie, în 2015 nivelul era de 136% din media europeană, ceea ce evidenţiază o accelerare semnificativă a dezvoltării economice în ultimul deceniu.
În acelaşi timp, diferenţele faţă de restul ţării rămân puternice. Toate celelalte regiuni ale României se află sub media Uniunii Europene. Regiunea Vest înregistrează 78% din media UE, Centru 71,2%, Nord-Vest 70,8%, Sud-Vest Oltenia 60%, Sud-Est 59%, Sud-Muntenia 54,6%, iar Nord-Est se situează la coada clasamentului, cu 48,3%.
Potrivit Eurostat, nivelul de trai din Bucureşti–Ilfov este comparabil cu cel din regiuni dezvoltate din nordul Italiei, Austria sau Germania, precum Lombardia, Bolzano, Tirol, Salzburg ori Bavaria. Această apropiere reflectă concentrarea investiţiilor, a forţei de muncă bine plătite şi a activităţilor cu valoare adăugată ridicată în zona capitalei.
La nivel naţional, România a ajuns în 2024 la 77% din media UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Creşterea este una susţinută, de la 58% în 2016, iar ţara a depăşit între timp economii precum Ungaria, Grecia şi Bulgaria, apropiindu-se de Polonia şi Croaţia, ambele la 78%.
La nivel european, diferenţele regionale rămân însă considerabile. În 2024, PIB-ul regional pe cap de locuitor a variat de la 30,1% din media UE în Mayotte (Franţa) până la 268,3% în regiunea Eastern and Midland din Irlanda. După Irlanda, în topul regiunilor cu cele mai ridicate valori s-au aflat Luxemburg (244,6% din media UE) şi Southern Ireland (216,6%), urmate de Hamburg (196,1%) şi Praga (191,8%).
Eurostat explică valorile foarte ridicate din Luxemburg şi Praga prin numărul mare de navetişti care lucrează în aceste regiuni, ceea ce majorează PIB-ul raportat la populaţia rezidentă. În cazul Irlandei, un rol esenţial îl joacă prezenţa unor mari companii multinaţionale care îşi înregistrează aici sediile şi profiturile.
În ceea ce priveşte dinamica economică, în 2024 PIB-ul real a crescut în 169 de regiuni ale Uniunii, comparativ cu anul precedent, în timp ce 64 de regiuni au consemnat scăderi. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Yuzhen Tsentralen (Bulgaria), cu un avans de 11,6%, urmată de Eastern and Midland (Irlanda), cu 8,5%, şi Severen Tsentralen (Bulgaria), cu 8,4%. La polul opus, cea mai severă contracţie s-a consemnat în regiunea bulgară Yugoiztochen (-12,7%) şi în regiunea Southern din Irlanda (-5,5%).
Datele confirmă astfel poziţionarea Bucureştiului între cele mai prospere regiuni europene, dar şi persistenţa unor dezechilibre interne semnificative în economia României.