România intră în recesiune tehnică: economia resimte efectele

România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce datele finale ale Institutului Național de Statistică (INS) au confirmat două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) în 2025, iar efectele asupra consumului și mediului de afaceri se fac simțite imediat, avertizează experții.

Două trimestre negative confirmă recesiunea

Statisticile publicate pe 13 februarie 2026 arată clar un declin al economiei: „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025”, explică INS. Această scădere vine după un trimestru al treilea deja negativ, cu o contracție de aproximativ 0,1%, ceea ce îndeplinește definiția tehnică a recesiunii. „Vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Este partea îngrijorătoare. Practic, acum îndeplinim tehnic condițiile definiției de recesiune, deși suntem la limită”, a declarat Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, pentru Digi24.ro.

Seria ajustată sezonier confirmă fluctuațiile din 2025

Seria ajustată sezonier arată că economia a început anul cu o scădere (99,4% față de trimestrul IV 2024), a revenit în trimestrul II (101,0%), pentru ca apoi să intre pe un trend descendent în trimestrele III și IV (99,9% și 98,1%). „În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%”, precizează INS, demonstrând că recesiunea tehnică nu înseamnă neapărat o scădere anuală a PIB.

Impactul asupra consumului și mediului de afaceri

Pentru români, recesiunea se traduce prin prudență la cheltuieli: indicele câștigului salarial real a fost de doar 94,9% în noiembrie 2025, iar consumul a scăzut cu aproape 3% în decembrie. „Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, explică Codirlașu. În mediul de afaceri, comenzile noi au scăzut cu 12,6%, iar costul creditelor a crescut, ceea ce amână investițiile și angajările. „Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de față mugurii unei crize. Este o criză care este plecată dintr-o birocratizare excesivă a României”, a declarat Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, pentru Digi24.ro.

Răcirea economică – corecție sau catastrofă?

Analiștii subliniază că recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu o criză profundă. „Această problemă a recesiunii tehnice nu trebuie văzută ca o catastrofă… O recesiune tehnică nu înseamnă neapărat o recesiune foarte mare, ci poate să fie o scădere pe foarte limitată în două trimestre consecutive”, a explicat Victor Giosan, consilier al premierului, pentru Digi24.ro. Analistul Adrian Negrescu adaugă: „Noi suntem oarecum într-un fel de stagflație, adică cu o creștere economică aproape de zero și cu o inflație foarte ridicată, cea mai mare din Uniunea Europeană…”.

Declarații oficiale: ton precaut și mesaj de calm

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat: „Vreau să fac un apel la rațiune și la calm… Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști… Nu există nicio comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat: „Recesiunea tehnică face parte din costul anticipat și inevitabil al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate. Nu traversăm o criză, ci o corecție necesară”.

Perspectivele economice pentru 2026

Experții avertizează că evoluția economiei depinde de politici fiscale prudente și susținerea investițiilor. Codirlașu atrage atenția: „Reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”. Perspectivele pentru 2026 rămân moderate, iar riscul de stagflație, combinat cu încetinirea consumului, va influența evoluția economică în următoarele trimestre.