Viitorul turismului românesc

Statul și industria explică viitorul turismului românesc

Interviu exclusiv în cadrul rubricii „România Pitorească” - ziarul Semnal

România are diversitate, are resurse naturale și are investiții private consistente în turism. Totuși, mulți români aleg anual vacanțe în afara țării, iar litoralul românesc este comparat constant cu cele din Bulgaria, Grecia sau Turcia. Unde greșim și ce ar trebui schimbat?

Într-un interviu exclusiv acordat în cadrul rubricii „România Pitorească” a ziarului Semnal, Laurențiu Gîdei, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, și Bolat Lahme, director în cadrul grupului hotelier Steaua de Mare, au vorbit deschis despre realitățile din teren, despre percepție, investiții și despre miza strategică a turismului de incoming.

Interviul integral poate fi urmărit pe pagina noastră de Facebook:

De ce pleacă românii în vacanță în străinătate

Potrivit datelor oficiale, România continuă să înregistreze un deficit în turismul internațional, cu un număr semnificativ mai mare de plecări ale turiștilor români comparativ cu sosirile de turiști străini. În acest context, discursul secretarului de stat evită polemicile și se concentrează pe realitățile pieței.

„Trăim într-o țară liberă, într-o Uniune Europeană care permite mobilitate. Este firesc ca românii să își dorească să vadă alte culturi”, afirmă Gîdei.

Mesajul transmis este clar: turismul românesc nu trebuie să se definească prin comparație permanentă cu alte state, ci prin consolidarea propriei identități.

România - diversitate greu de replicat

România concentrează, într-un teritoriu relativ compact, munte, mare, deltă, stațiuni balneare, patrimoniu istoric și o scenă culturală în expansiune. În opinia secretarului de stat, aceasta este baza unei strategii coerente.

„Nu putem transforma litoralul românesc într-o copie a Bulgariei sau a Turciei. România este unică și trebuie promovată ca atare”, subliniază Gîdei.

Pe litoral, potențialul nu se rezumă la plajă și unități de cazare. Patrimoniul cultural joacă un rol esențial. Un exemplu relevant este Cazinoul din Constanța, monument emblematic și posibil pol de atracție pentru turismul cultural.

Incoming - miza următorilor ani

Datele oficiale arată că România atrage semnificativ mai puțini turiști străini decât alte state din regiune, inclusiv Bulgaria. În acest context, autoritățile indică turismul de incoming drept prioritate strategică.

„România are foarte multe de oferit. Tendințele din turism — autenticitate, experiențe locale, natură — ne avantajează. Recuperarea nu se face peste noapte, dar direcția este corectă”, explică Gîdei.

Creșterea conectivității aeriene, prezența la târguri internaționale și consolidarea brandului de țară sunt instrumente menționate drept esențiale.

Industria: investiții private, blocaje administrative

Din perspectiva mediului privat, investițiile în hoteluri și facilități de agrement au crescut în ultimii ani, inclusiv pe litoralul românesc.

Bolat Lahme atrage atenția asupra diferenței dintre investiția privată și infrastructura publică.

„Hotelierii, restaurantele și operatorii de agrement sunt pregătiți pentru sezon. Problema apare în afara unităților de cazare — spații publice, infrastructură, amenajări urbane. Aici este nevoie de parteneriat real cu autoritățile locale”, spune acesta.

Experiența generală a turistului este influențată în mod direct de calitatea spațiilor publice și a facilităților urbane.

Viitorul turismului românesc: Preț, calitate și predictibilitate

Un subiect sensibil în industria turismului este acela al tarifelor. Reprezentanții statului argumentează că sustenabilitatea pe termen lung nu se rezumă la tarife ridicate pentru un număr redus de turiști, ci la volum și satisfacție.

„Este mai sănătos să ai 100 de turiști mulțumiți, care revin, decât câteva camere vândute la prețuri foarte mari. Predictibilitatea și calitatea sunt esențiale”, precizează Gîdei.

Percepția contează

Comunicarea este parte integrantă a produsului turistic. Mesajele negative repetate pot influența decizia de vacanță a consumatorilor.

„Dacă transmitem constant ideea că lucrurile merg prost, oamenii vor amâna sau vor anula vacanțele. Industria turismului este direct dependentă de încredere”, avertizează Gîdei.

Concluzie

Interviul realizat în cadrul rubricii „România Pitorească” evidențiază o realitate limpede: România nu duce lipsă de resurse turistice, ci de coerență strategică și colaborare eficientă între sectorul public și cel privat.

Diversitatea naturală și culturală este un avantaj. Prin politici publice consecvente, investiții susținute și o promovare profesionistă, România poate transforma potențialul turistic într-un brand solid pe piața europeană.

Interviul integral poate fi urmărit pe pagina noastră de Facebook.