META știa că planul de CRIPTARE a mesajelor putea bloca semnalarea pedofililor: „Suntem pe cale să facem un lucru rău”
Cuprins:
Meta știa încă din 2019 că planul de criptare end-to-end a serviciilor de mesagerie conectate la Facebook și Instagram ar putea împiedica semnalarea cazurilor de exploatare a copiilor către autorități, potrivit unor documente interne făcute publice într-un proces din statul american New Mexico, relatează Reuters.
Documentele, depuse la dosar în cadrul unui proces intentat de procurorul general al statului New Mexico, Raul Torrez, includ e-mailuri și conversații interne care arată că unii directori ai companiei avertizau că măsura ar avea consecințe grave asupra siguranței minorilor.
Avertisment intern: „Este o atitudine extrem de iresponsabilă”
Într-o conversație internă din martie 2019, Monika Bickert, șefa departamentului de politică de conținut al Meta, scria: „Suntem pe cale să facem un lucru rău ca companie. Este o atitudine extrem de iresponsabilă”, în timp ce CEO-ul Mark Zuckerberg pregătea anunțul public privind extinderea criptării.
Potrivit documentelor, Bickert considera că Meta făcea „declarații grav eronate cu privire la capacitatea noastră de a desfășura operațiuni de siguranță”.
Proces istoric în New Mexico
Procesul intentat de Raul Torrez susține că Meta a permis prădătorilor accesul neîngrădit la utilizatori minori și i-a pus în legătură cu victimele, ceea ce ar fi dus la abuzuri în lumea reală și trafic de persoane. Cazul, început luna aceasta, este primul de acest tip împotriva companiei care ajunge în fața unui juriu.
Litigiul se înscrie într-un val mai amplu de procese și investigații la nivel global privind impactul platformelor asupra tinerilor.
O scădere de 65% a raportărilor
Un document intern din februarie 2019 estima că numărul raportărilor către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați (NCMEC) privind imagini cu nuditate infantilă și exploatare sexuală ar fi scăzut de la 18,4 milioane la 6,4 milioane dacă Messenger ar fi fost criptat — o diminuare de 65%.
O actualizare ulterioară arăta că Meta „nu ar fi putut furniza date în mod proactiv autorităților” în sute de cazuri, inclusiv 600 de situații de exploatare a copiilor, 1.454 de cazuri de abuz sexual, 152 de cazuri de terorism și nouă amenințări cu împușcături în școli.
Riscurile criptării în rețelele sociale
Criptarea end-to-end este o funcție standard de confidențialitate utilizată și de alte aplicații de mesagerie. Totuși, susținătorii siguranței copiilor avertizează că integrarea acestei tehnologii în rețele sociale publice, unde copiii pot fi contactați ușor de necunoscuți, amplifică riscurile.
Într-un e-mail intern din 2019, Antigone Davis, directorul global de siguranță al Meta, avertiza: „Facebook permite pedofililor să se găsească între ei și să găsească copii prin intermediul rețelei sociale, cu o tranziție ușoară către Messenger”.
Ea compara situația cu WhatsApp, serviciu criptat al companiei, dar care nu este conectat direct la o platformă de socializare.
Răspunsul oficial al Meta
Purtătorul de cuvânt al companiei, Andy Stone, a transmis că preocupările exprimate în 2019 au determinat Meta să dezvolte funcții suplimentare de siguranță înainte de lansarea criptării implicite pe Messenger și Instagram în 2023.
„Preocupările sesizate în 2019 reprezintă motivul pentru care am dezvoltat o serie de noi caracteristici de siguranță pentru a ajuta la detectarea și prevenirea abuzurilor, toate concepute pentru a funcționa în chat-urile criptate”, a declarat Stone.
Compania susține că utilizatorii pot în continuare să raporteze mesaje inacceptabile, iar conturile minorilor beneficiază de restricții speciale care limitează contactul cu adulți necunoscuți.
Presiune juridică tot mai mare
Pe lângă procesul din New Mexico, peste 40 de procurori generali din SUA susțin că produsele Meta afectează sănătatea mintală a tinerilor. Mai multe districte școlare au intentat procese, iar Mark Zuckerberg a depus recent mărturie într-un alt caz aflat pe rolul Curții Superioare din Los Angeles.
Noile documente publicate în instanță readuc în prim-plan dilema dintre protecția vieții private și siguranța publică, într-un moment în care marile platforme digitale sunt supuse unei presiuni juridice și politice fără precedent.
