Violența domestică: victimele ar putea primi 10 zile de concediu plătit pentru refacere emoțională. Psiholog: „Nu sunt suficiente”
Cuprins:
Violența domestică și infracțiunile sexuale ar putea fi recunoscute oficial în Codul muncii ca situații care dau dreptul la concediu plătit pentru refacere emoțională, potrivit unei inițiative legislative depuse în Parlament.
Proiectul prevede acordarea a 10 zile libere plătite pentru angajații care au fost victime ale violenței în familie, violului sau agresiunilor sexuale, dar și pentru părinții ai căror copii minori au trecut prin astfel de traume.
Inițiatorii susțin că măsura le-ar permite persoanelor afectate să caute sprijin medical, psihologic și juridic fără teama pierderii locului de muncă sau a veniturilor.
Un nou drept introdus în Codul muncii
Propunerea legislativă modifică Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, prin introducerea unui articol care acordă salariatului dreptul la 10 zile de concediu plătit în situația în care el sau copilul său minor a fost victima unei infracțiuni de violență în familie, viol ori agresiune sexuală.
Zilele libere ar urma să fie utilizate pentru refacerea psihică și emoțională, pentru programări la psiholog sau medic, pentru consultarea unui avocat ori pentru alte demersuri necesare diminuării efectelor traumei.
Traumele nu dispar în zece zile.
Concediul poate fi luat și fracționat
Textul prevede că cele 10 zile nu trebuie utilizate neapărat consecutiv. Angajatul ar putea lipsi de la serviciu în funcție de programările la poliție, instanță, cabinet medical sau psihologic, ceea ce oferă o anumită flexibilitate.
Angajatorul ar avea posibilitatea să ceară, în termen de 20 de zile de la revenirea la muncă, un document care să confirme situația invocată. Actele ar trebui prezentate într-un interval rezonabil și în limitele posibilităților persoanei afectate.
Totodată, proiectul stabilește că angajatorii sunt obligați să asigure confidențialitatea strictă a documentelor și informațiilor primite în acest context.
România nu are în prezent o astfel de prevedere
În expunerea de motive se arată că legislația actuală nu recunoaște explicit dreptul la concediu plătit pentru victimele violenței domestice sau ale infracțiunilor sexuale, deși efectele asupra capacității de muncă și stabilității profesionale pot fi majore.
Inițiatorii fac trimitere la modele existente în state precum Canada, Noua Zeelandă, Australia sau Franța, unde au fost adoptate reglementări similare pentru protejarea persoanelor vulnerabile. Proiectul a fost depus de parlamentari AUR.
Psiholog: „Refacerea emoțională nu se rezolvă în 10 zile”
Psihologul clinician Radu Leca consideră că demersul este binevenit, dar insuficient din perspectiva recuperării reale.
„Refacerea emoțională presupune mai multe etape. Prima este evaluarea realizată de un psiholog clinician, care poate dura mai multe ședințe și se finalizează cu un raport și un diagnostic. În funcție de rezultat, urmează psihoterapia, sistemică de familie sau cognitiv-comportamentală. În cazurile severe, când apar insomnii, plâns frecvent, pierderea apetitului sau incapacitatea de a funcționa normal, poate fi necesară și intervenția unui medic psihiatru”, a explicat acesta.
Specialistul atrage atenția că trauma nu dispare într-un interval fix și că 10 zile pot reprezenta doar începutul unui proces terapeutic de durată.
Riscul stigmatizării la locul de muncă
Radu Leca a semnalat și pericolul ca persoanele care solicită acest concediu să fie etichetate sau tratate diferit în mediul profesional.
„Din momentul în care astfel de acte sunt gestionate administrativ, oamenii vor începe să vorbească. De aici până la bârfă este un pas foarte mic. În final, persoana afectată poate ajunge izolată sau privită diferit”, a spus psihologul.
El a menționat și posibilitatea apariției unor abuzuri, în contextul în care mediatizarea intensă a unor fenomene poate genera efecte de contagiune socială. În opinia sa, măsura ar trebui însoțită de mecanisme clare de verificare și protecție.
Psihologul propune ca absența să fie încadrată sub forma unui concediu medical, fără obligativitatea dezvăluirii motivului real în fața angajatorului sau colegilor.
Avocat: măsură necesară, dar cu posibile vulnerabilități
Avocatul Marius Stanciu apreciază că inițiativa recunoaște oficial faptul că trauma continuă și după revenirea la serviciu.
„Legea recunoaște că trauma continuă și nu se oprește când victima se întoarce la job. Victimele au nevoie de timp concret pentru a accesa servicii medicale, juridice și psihologice fără a fi penalizate financiar”, a declarat acesta.
Totuși, el avertizează că firmele mici și mijlocii ar putea resimți mai puternic impactul absențelor neplanificate, mai ales dacă nu există un mecanism de compensare financiară din partea statului. De asemenea, lipsa unei definiții clare a noțiunii de „probă acceptabilă” ar putea genera conflicte de muncă sau interpretări diferite.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Conform prevederilor actuale, legea ar urma să se aplice la 30 de zile de la publicare.
