Salt la conținut
Semnal

Denunț penal privind tratamente inumane aplicate minorilor la Căminul-spital Moreni-Ţuicani

··3 min citire

Denunț penal depus de IICCMER

Un denunț penal privind tratamente inumane aplicate minorilor internați în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Ţuicani a fost depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Sesizarea vizează fapte de tratamente neomenoase, aplicate sistematic copiilor internați în această unitate administrată de statul român. Conform IICCMER, denunțul indică și persoanele responsabile în diferite grade pentru decesele minorilor, implicate în organizarea, implementarea, evaluarea și controlul regimului inuman.

Denunțul include șase volume cu 1.715 file, documentele probând existența unor rele tratamente care au condus la moartea a sute de copii și suferințe permanente pentru supraviețuitori. Centrul, situat pe dealul Ţuicani, lângă pădurea din Moreni, a fost inițial spital chirurgical și preventoriu TBC, transformat ulterior în centru pentru copii neuropsihici și, în final, pentru deficienți nerecuperabili.

Rate de mortalitate cutremurătoare

În perioada 1970-1997, centrul a devenit un loc de exterminare al minorilor, cu rate de mortalitate ce au depășit frecvent 70% din internări, în special între 1985-1989. Datele indică că peste jumătate dintre copiii transferați din leagănele din Arad și Satu Mare și-au pierdut viața la Moreni din cauza malnutriției, bronhopneumoniilor și condițiilor de trai degradante.

abuz
Suferință.

Între 1985 și 1989, dintre cei 134 de copii aduși de la Arad, 75% au decedat, majoritatea în primele luni de internare. Situația copiilor veniți din Satu Mare este similară: 76% dintre cei 54 de copii au murit din cauza malnutriției severe, lipsa asistenței medicale și condiții de viață improprii fiind factorii principali.

Probele și ancheta IICCMER

Conform IICCMER, denunțul arată că aproape 60% dintre minorii internați între 1970-1997 și-au pierdut viața în condiții inumane. Ancheta a identificat persoanele responsabile pentru aceste crime și a confirmat existența unui regim organizat de tratamente degradante. Copiii supraviețuitori au rămas cu sechele fizice și psihice permanente.

Dr. Florin Soare, istoric și expert IICCMER, explică: „Fiecare investigație are ororile sale, însă suferința copiilor din Moreni-Ţuicani este absolut inumană și profund condamnabilă. Probele arată că acești copii nu aveau nicio șansă de supraviețuire în condițiile impuse de regimul comunist.”

Ceausescu

Prof. univ. dr. Daniel Șandru, Președinte executiv IICCMER, subliniază: „Solicităm procurorilor să trateze cu celeritate anchetele, pentru a oferi dreptate celor peste 15.000 de victime ale căminelor-spital, copii nevinovați transformați în simboluri ale cruzimii regimului comunist. Statul român trebuie să recunoască și să onoreze memoria acestora și pe cei care au supraviețuit.”

Condiții de viață inumane și cauze ale deceselor

Investigația relevă că principalele cauze ale deceselor au fost malnutriția severă (peste 57% din cazuri), bronhopneumoniile (aproximativ 26%), frigul, umiditatea, lipsa igienei, lipsa asistenței medicale și izolarea de lumea exterioară. Mulți copii au murit în primele trei luni de la internare, iar pentru cei internați din leagănele din Arad și Satu Mare, mortalitatea a depășit 70% în intervalul 1985-1989.

Copil Manuta 2

Mobilizare internațională și salvarea unor copii

După mediatizarea internațională, mai mulți copii au fost salvați. În mai 1990, Maica Tereza a preluat 63 de copii de la Moreni, transferându-i la un adăpost din Chitila. Acești copii au fost salvați prin oferirea unor condiții de trai, alimentație, igienă și asistență medicală corespunzătoare.

Maica Tereza

Cruzimea regimului comunist

Căminul-spital Moreni-Ţuicani rămâne un exemplu cutremurător al cruzimii regimului comunist, un loc unde copii nevinovați au fost supuși la tratamente inumane și degradante. Denunțul IICCMER reprezintă un pas esențial pentru recunoașterea responsabilității statului și oferirea de dreptate victimelor.